Corespondență din Madrid

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei a afirmat marți, la Forumul Public NATO care precedă summitul aliat organizat la Madrid, că “lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând” și că liderii NATO se confruntă cu nevoia de a găsi “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung.

“Acum 20 de ani ne-am felicitat pentru faptul că Europa nu a fost niciodată mai sigură, mai prosperă sau mai liberă”, a spus monarhul spaniol, citând din preambulul primei strategii de securitate a Uniunii Europene, elaborată în 2003 de spaniolul Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru politică exernă și de securitate la acea vreme și secretar general al NATO în perioada 1995-1999, când Madridul a găzduit și summitul din 1997.

“De atunci, majoritatea evaluărilor sau predicțiilor post-Război Rece s-au evaporat“, a apreciat regele Felipe al IV-lea, continuând: iar marea partea a speranțelor noastre au fost privite ca idealuri utopice”.

“Lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând. Competiția dintre marile puteri este peste tot. Toate acestea ne amintesc de nevoia critică de a prezerva alianța atlantică, o familie de națiuni căreia Spania i s-a alăturat acum exact 40 de ani. Acest context subliniază rolul NATO ca alianță care oferă o descurajare credibilă împotriva oricărei amenințări de securitate la adresa membrilor săi, în Europa și America de Nord. Războiul din Ucraina ne-a învățat să ne adunăm în apărarea unei ordini bazate pe reguli în Europa și în lume. Avem motive să ne simțim încrezători că alianța transatlantică este mai puternică ca oricând și că Europa a rămas unită în fața agresiunii intolerabile a Rusiei”, a afirmat monarhul iberic.

El i-a avertizat pe cei 30 de lideri nord-atlantici că sprijinul pentru comunitatea transatlantică va rămâne o provocare cheie în anii și deceniile ce vor urma, mai ales în contextul în care competitorii strategici vor continua să provoace “fundamentul instituțional și normativ” care stă la baza ordinii occidentale

“Una dintre cele mai mari întrebări cu care se vor confrunta liderii care se reunesc la Madrid pentru a reflecta asupra viitorului NATO va fi cum să găsească echilibrul potrivit între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung. De asemenea, cum să echilibreze dimensiunile sale militare și politice și cum să pregătească Alianța pentru o creștere a competiției între marile puteri, fără a pierde din vedere alte provocări transnaționale care nu vor dispărea, cum ar fi terorismul, sau chiar securitatea climatică. Acestea nu sunt alegeri binare ușoare, dar am încredere că liderii Alianței le vor parcurge cu succes”, a conchis regele Felipe al IV-lea, el fiind precedat pe scenă de secretarul general Jens Stoltenberg și urmat de secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Cei trei lideri au deschis Forumul public NATO, care are loc în marja celui de-al 32-lea summit NATO de la Madrid, co-organizat de patru institute importante ale societății civile internaționale: Institutul Regal Elcano, German Marshall Fund, Conferința de Securitate de la München și Atlantic Council.

Forumul reunește participanți din afara comunității tradiționale de securitate și apărare pentru a îmbogăți dezbaterea privind viitorul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.
Summitul NATO reunește aproape 40 de șefi de stat și de guvern la centrul de expoziții IFEMA din Madrid, în perioada 29-30 iunie, coincizând cu cea de-a 40-a aniversare a aderării Spaniei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Printre cei prezenți se numără cele 30 de țări aliate, patru țări din Asia-Pacific invitate (Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud), alte patru țări care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu ale Alianței, precum și șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Liderii G7, reuniți sub președinție germană, condamnă la finalul unui summit desfășurat în Alpii bavarezi ”sugrumarea producției alimentare și agricole” de către Vladimir Putin, care folosește ”alimentele pe post de armă de război”, și s-au angajat să aloce 4,5 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind asigurată de SUA, pentru a ”spori securitatea alimentară la nivel global”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, noile investiții realizate prin Alianța globală pentru securitate alimentară, vor sprijini ”eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale de a se adresa nevoilor în creștere”.

”Reiterăm apelul urgent către Rusia de a pune capăt, fără condiții, blocadei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, distrugerii infrastructurii portuare de transport, a silozurilor și terminalelor, însușirii ilegale de mărfuri agricole și de echipamente ucrainene și tuturor celorlalte activități care împiedică producția și exporturile”, subliniază liderii G7 în declarație.

Aceștia evaluează că toate acțiunile enumerate mai sus nu reprezintă altceva decât un ”atac motivat geopolitic asupra securității alimentare globale”.

”Ne vom intensifica eforturile de a ajuta Ucraina să continue producția agricolă în vederea următorului sezon de recoltă și ne vom angaja să sprijinim fermierii ucraineni în obținerea accesului la inputuri agricole esențiale și la medicamente veterinare. Susținem ferm Ucraina în reluarea exporturilor sale agricole către piețele mondiale, precum și eforturile ONU de deblocare a unui coridor maritim sigur prin Marea Neagră. În plus, ne vom intensifica eforturile pentru a stabili rute alternative bazându-ne pe inițiativa deja pusă în aplicare de UE privind <<culoarele de solidaritate>>. Vom colabora cu agențiile și partenerii relevanți pentru a identifica proveniența importurilor de cereale, cu scopul de a identifica produsele ucrainene confiscate ilegal și pentru a descuraja Rusia. În plus, solicităm Rusiei să își ridice măsurile care împiedică exportul de cereale și îngrășăminte rusești”, este apelul lansat de liderii G7.

De asemenea, aceștia se vor asigura în continuare că ”pachetele de sancțiuni nu vizează alimentele pentru a permite libera circulație a produselor agricole, inclusiv din Rusia”.

Îndreptându-și privirea către parteneri, precum ”guverne, organizații internaționale, globale și inițiative regionale, societatea civilă, sectorul privat”, cele șapte puteri din G7 îi îndeamnă să ”contribuie la efortul nostru de a asigura securitatea alimentară globală”.

Conform Casei Albe, ”milioane de oameni aflați la depărtare de conflict se confruntă cu un risc crescut de sărăcie, foamete și malnutriție ca urmare a războiului lui Putin”.

Estimările sugerează că până la ”40 de milioane de persoane ar putea fi împinse în sărăcie în 2022, ca urmare a războiului lui Putin în Ucraina și a efectelor sale secundare”.

Corespondență din Madrid

Vina pentru creșterea prețurilor la alimente nu aparține NATO sau sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ci această creștere și riscul unei insecurități alimentare sunt determinate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți, la Madrid, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat a deschis informal lucrările summitului aliat din capitala Spaniei prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States.

“Avem o responsabilitate să sprijinim Ucraina, parțial prin furnizarea sprijinului militar și umanitar. Aliații NATO au sprijinit Ucraina încă din 2014, nu ne-am trezit în februarie 2022 (n.r. – momentul invaziei ruse. (…) Responsabilitatea noastră este să facem mai mult pentru ca Ucraina să reziste pe termen lung. Dacă problema este că nu ar trebui să facem asta pentru că există impresia că noi am avea vreo responsabilitate pentru problemele economiei mondiale, răspunsul este categoric nu. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, inclusiv să impunem noi costuri și sancțiuni Rusiei. Apoi, trebuie să ne implicăm în dialog și în comunicare publică pentru a explica faptul că problema centrală nu este cum sprijinim noi Ucraina, ci războiul nejustificat și neprovocat al președintelui Putin împotriva Ucrainei. Aceasta este problema“, a declarat Stoltenberg.

Comentariile sale vin după ce liderii G7, în frunte cu președintele american Joe Biden, au anunțat că vor contribui cu peste 4,5 miliarde de dolari pentru a aborda problema securității alimentare globale, din care peste jumătate vor proveni din Statele Unite.

Aceste alocări financiare vor contribui la protejarea celor mai vulnerabile populații din lume și pentru a atenua impactul războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina asupra insecurității alimentare și a malnutriției în creștere.

Aceste noi investiții vor sprijini eforturile depuse în peste 47 de țări și organizații regionale, pentru a sprijini planurile regionale de abordare a nevoilor în creștere.

“Ca soluţie pe termen scurt, cerem partenerilor care au importante stocuri de hrană, precum şi sectorului privat, să facă hrana disponibilă fără a distorsiona pieţele, susţinând în special strategia Programului Alimentar Mondial privind achiziţiile”, au transmis liderii G7 în declarația finală a summitului.

Toți liderii G7, inclusiv premierul Japoniei pentru prima dată, se vor deplasa după summitul de la castelul Elmau din Bavaria la summitul NATO, acolo unde cele 30 de națiuni nord-atlantice vor adopta decizii cruciale.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.