Comisia Europeană a cerut Ungariei să retragă un proiect de lege pe care îl consideră o amenințare la adresa organizațiilor neguvernamentale și a presei independente, avertizând că adoptarea acestuia ar reprezenta o „încălcare gravă” a principiilor Uniunii Europene, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Partidul premierului naționalist Viktor Orban a depus săptămâna trecută în parlamentul ungar un text cu privire la „transparența vieții publice”, denunțat de numeroase organizații neguvernamentale ca fiind o manevră pentru a reduce la tăcere orice voce critică în țară.

„Nu vom ezita să luăm măsurile necesare dacă acest proiect va fi adoptat”, a afirmat un purtător de cuvânt al executivului european într-un comunicat publicat vineri seara.

„Comisia are îngrijorări serioase cu privire la acest proiect. Dacă va fi adoptat în forma sa actuală, ar constitui o încălcare gravă a principiilor și a legislației Uniunii Europene. În consecință, cerem retragerea acestui proiect din procesul legislativ”, a explicat el. 

Circa 20 de deputați europeni au cerut Comisiei să înghețe toate fondurile destinate Ungariei, acuzând guvernul lui Viktor Orban – într-o scrisoare făcută publică miercuri – de „încălcări” repetate ale legilor europene.

Citiți și Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Un nou proiect de lege depus de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria ar putea limita drastic activitatea organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă și sunt considerate o amenințare la adresa suveranității naționale.

János Halász, parlamentar Fidesz, a depus marți seară un proiect de lege intitulat „Transparență în viața publică”, care prevede reglementări mai stricte pentru activitățile publice desfășurate în Ungaria. Potrivit documentului, ONG-urile care ar putea pune în pericol suveranitatea țării vor avea interdicții privind finanțarea din străinătate fără o autorizație prealabilă, nu vor mai putea beneficia de redirecționarea impozitului pe venit și vor fi obligate să își declare public activele. 

UE a înghețat deja 18 miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei în cadrul diferitelor proceduri legate de îngrijorări privind drepturile persoanelor LGBT+, solicitanților de azil, precum și condițiile de atribuire a contractelor de achiziții publice și conflictele de interese.

Zeci de mii de persoane manifestaseră duminica trecută în Ungaria împotriva proiectului de lege referitor la „transparența vieții publice” care vizează – potrivit guvernului – să destructureze „rețele de propagandă” finanțate din fonduri externe.

Opoziția a denunțat o „putinizare” a Ungariei.

Peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty și Transparency International, au semnat o scrisoare comună, denunțând o manevră „autoritară pentru a rămâne la putere”, cu un an înainte de alegerile legislative în care rezultatele se anunță strânse.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii cu omologul său belgian, Theo Francken, pentru discuții privind securitatea regională, cooperarea în cadrul NATO și UE și consolidarea relației bilaterale în domeniul apărării.

„Am avut o întâlnire excelentă cu ministrul apărării din Belgia Theo Francken, la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii. Întrevederea a constituit un bun prilej pentru a discuta despre securitatea regională, cu accent pe situația din regiunea Mării Negre, consolidarea relației bilaterale în domeniul apărării și cooperarea în cadrul NATO și UE”, a scris Angel Tîlvar, pe Facebook.

În ceea ce privește cooperarea militară, ministrul Apărării a transmis aprecieri pentru contribuția substanțială a Belgiei la Grupul de Luptă al NATO desfășurat în Romania sub conducerea Franței, precum și pentru participarea Belgiei cu un observator în Grupul Operativ MCM Black Sea.

„Totodată, ne dorim identificarea de proiecte comune care să contribuie la modernizarea și consolidarea capacităților Armatei României, precum și pentru creșterea interoperabilității și pregătirii personalului din cele două armate”, a adăugat Tîlvar.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut vineri Beijingului să sprijine eforturile de pace în Ucraina, în timpul primei sale conversații telefonice cu președintele chinez Xi Jinping, în care cei doi au subliniat „dorința de a lucra în parteneriat pentru a aborda provocările globale”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Cei doi lideri au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cancelarul a prezentat eforturile comune ale Europei și Statelor Unite pentru a obține un armistițiu rapid. El a cerut ca aceste eforturi să fie sprijinite”, potrivit unei declarații a guvernului german.

.În condițiile în care schimburile comerciale dintre China și Germania sunt afectate de tensiuni geopolitice și economice, Merz a subliniat în timpul convorbirii sale cu Xi importanța unei „concurențe loiale” și a „reciprocității” între cele două puteri.

Un număr mare de produse chinezești subvenționate inundă Europa și în special piața germană, provocând îngrijorări cu privire la impactul asupra industriei locale. Acestea variază de la mașini electrice, subvenționate de stat, până la panouri solare chinezești ieftine, la care se adaugă impasul privind oțelul.

La rândul său, președintele Xi Jinping a cerut Germaniei să sprijine mai mult investițiile bilaterale, potrivit presei de stat chineze.

De asemenea, joi, după o conversație telefonică cu Xi Jinping, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că împărtășește cu omologul său chinez „același obiectiv în ceea ce privește războiul condus de Rusia”: „o pace durabilă și robustă (care) începe cu un armistițiu imediat și necondiționat”.

Donald Trump a declarat, luni, după o discuție telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierii polonez și britanic Donald Tusk și Keir Starmer, precum și cancelarul german Friedrich Merz, au avut și vineri, la summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, după finalizarea rundei de discuții ruso-ucrainene de la Istanbul.

Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.