Connect with us

U.E.

Germania a activat prima fază a planului de urgență destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale

Published

on

© European Union, 2012

Germania a activat miercuri prima fază a planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, în contextul în care există ameninţarea opririi livrărilor ruseşti, a anunţat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, informează AFP, citat de Agerpres.

Robert Habeck le-a spus jurnaliştilor că prima dintre cele trei etape ale planului de urgenţă presupune înfiinţarea unei echipe de criză în cadrul Ministerului Economiei care va monitoriza cu atenţie situaţia aprovizionării cu gaze. Robert Habeck a precizat că a luat această măsură după ce autorităţile de la Moscova au indicat că vor adopta o lege care va impune plata în ruble pentru livrările de gaze naturale.

Ministrul german al Economiei a subliniat că pentru moment aprovizionarea cu gaze este asigurată. „Cu toate acestea, trebuie să ne creştem măsurile prevenite şi să fim pregătiţi pentru o escaladare din partea Rusiei”, a informat Robert Habeck.

„Germanii ar trebui să își reducă în mod voluntar consumul de energie pentru a pune capăt dependenței țării de Rusia. Aș dori să combin nivelul de avertizare cu apelul către companii și consumatori privați de a ne ajuta pe noi, de a ajuta Germania, de a ajuta Ucraina prin economisirea gazului sau a energiei în totalitate”, a mai declarat miercuri ministrul german al economiei, potrivit Politico.eu.

Principalele companii de utilităţi din Germania au avertizat în ultimele zile că nu pot exclude posibilitatea apariţiei unor întreruperi în livrări după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările ‘neprietenoase’, între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.

Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

Luni, ministrul german al economiei a anunțat că Grupul celor 7 (G7), cele mai puternice șapte economii ale lumii, a respins solicitarea Rusiei ca gazul exportat să îi fie achitat în ruble

Pretenția a fost respinsă cu fermitate de președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, considerând că nu este ”nici posibilă, nici contractuală” plata în ruble.

La rândul său, Germania, tot prin vocea aceluiași ministru al economiei, Robert Habeck, a evaluat această solicitare ca fiind o reziliere a contractului.

Conform celor mai recente date oferite de Eurostat, Uniunea Europeană a importat în 2020 58% din energia pe care a consumat-o, în contextul în care producția proprie a acoperit doar 42% din necesar, Rusia fiind principalul furnizor de gaze naturale, petrol și cărbune.

U.E.

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

Published

on

© CBSS Secretariat/ Twitter

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a evidențiat cooperarea strânsă în materie de securitate între țările riverane Mării Baltice, în contextul războiului lui Putin pornit împotriva Ucrainei, care a reprezentat un punct de cotitură, în viziunea acesteia, conform Deutsche Welle. 

”Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor – și aici, în regiunea Mării Baltice”, a declarat Baerbock joi, la începutul reuniunii Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Miniștrii de externe din regiune s-au întâlnit în orașul istoric Wismar, pe coasta germană a Mării Baltice.

Baerbock a declarat că războiul din Ucraina a fost un punct de cotitură pentru regiune și pentru consiliu în special.

Cooperarea sporită în domeniul securității și al energiei a fost un domeniu cheie de interes.

În timpul reuniunii, ministrul german al locuințelor, Klara Geywitz, a subliniat efectele directe ale războiului atât pentru infrastructura critică, cât și pentru situația refugiaților din orașe și municipalități. Geywitz a declarat că este nevoie de o redresare accelerată în domeniul energiei pentru ca regiunea să devină independentă de combustibilii fosili.

De asemenea, Consiliul consideră că eliminarea munițiilor este o sarcină comună pentru națiunile care se învecinează cu corpul de apă european, în ciuda priorităților diferite, a declarat vineri directorul general al Consiliului, Grzegorz Poznanski.

Indiferent dacă agenții de război convențional sau chimic se află în apele nordice sau sudice, pericolul pe care îl reprezintă afectează întreaga Mare Baltică, a spus el.

Consiliul Statelor de la Marea Baltică a fost înființat în 1992, iar sediul său se află la Stockholm. Membrii săi sunt Germania, Norvegia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Suedia, Islanda și Uniunea Europeană. Germania prezidează CBSS până în luna iulie.

Până la invazia rusă în Ucraina, Consiliul Baltic a fost unul dintre cercurile diplomatice în care era posibilă o cooperare concretă cu Moscova pe probleme tehnice. În contextul în care a pornit un război ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei, statutul de membru al Rusiei în cadrul CBSS a fost suspendat la începutul lunii martie 2022. Moscova și-a anunțat apoi retragerea în mai 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

Published

on

©️ Calea Europeană

În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

  • Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
  • SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
  • IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
  • Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

  • SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

  • A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat joi cinci propuneri legislative de modernizare a normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și de prevenire a poluării apelor de către nave, informează un comunicat remis caleaueuropeana.ro.

Având în vedere că 75 % din comerțul exterior al UE se desfășoară pe cale maritimă, transportul maritim nu este doar artera unei economii globalizate, ci și un sprijin vital pentru insulele și regiunile maritime periferice și îndepărtate ale UE. Deși nivelul de siguranță maritimă în apele UE este în prezent foarte ridicat, cu puține decese și fără deversări majore recente de petrol, în fiecare an sunt raportate încă peste 2 000 de accidente și incidente maritime.

Propunerile vor oferi UE instrumente noi în sprijinul transportului maritim curat și modern. Acestea vor alinia normele UE la reglementările internaționale, asigurând condiții de concurență echitabile pentru sector, îmbunătățind în același timp punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor prin digitalizare și printr-o cooperare sporită la nivelul UE.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) va juca un rol important în punerea în aplicare a noilor cerințe prin sprijinul pe care îl va oferi administrației statelor membre pentru a asigura respectarea noilor norme. O propunere separată prezintă modificări ale mandatului EMSA și include aceste noi atribuții.       

Norme modernizate privind siguranța maritimă

Trei dintre cele cinci propuneri se axează pe modernizarea și îmbunătățirea normelor de siguranță maritimă. Acestea acordă o atenție deosebită controlului statului portului și investigațiilor privind accidentele maritime, consolidând aplicarea normelor pentru a reduce incidentele și accidentele, prevenind în cele din urmă pierderea de vieți omenești și poluarea mediului. 

Combaterea poluării cauzate de nave

Propunerile vizează, de asemenea, prevenirea oricărui tip de deversare ilegală în mările europene, care este esențială pentru a reduce impactul activităților de transport maritim asupra mediului și pentru a conserva ecosistemul marin. Aceasta necesită ca deversările ilegale să fie detectate, încălcările să fie urmărite, iar autorii activităților ilegale să fie sancționați.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL16 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE16 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE17 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.2 days ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO2 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending