Parlamentarii georgieni au adoptat miercuri o nou[ legislație controversată care ar califica grupurile societății civile finanțate de Occident drept agenți străini, în pofida indignării publice în creștere și a avertismentelor repetate că această măsură ar dinamita aspirațiile țării la Uniunea Europeană, anunță Politico Europe.

În cadrul celui de-al doilea vot în plen asupra proiectului de lege, parlamentarii din această țară din Caucazul de Sud au susținut propunerile guvernului cu 83-23, deschizând calea pentru ca legea să fie adoptată în următoarele săptămâni, chiar dacă mii de persoane au protestat în fața Adunării Naționale din capitala Tbilisi.

Autoritățile au folosit spray-uri cu piper și tunuri cu apă asupra a mii de protestatari din fața parlamentului georgian.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat violențele din Tbilisi.

”Urmăresc cu mare îngrijorare situația din Georgia și condamn violențele de pe străzile din Tbilisi. Cetățenii georgieni își demonstrează atașamentul puternic față de democrație. Guvernul georgian ar trebui să țină cont de acest mesaj clar. Uniunea Europeană și-a exprimat, de asemenea, în mod clar îngrijorarea cu privire la legea privind influența străină. Poporul georgian dorește un viitor european pentru țara sa. În semn de recunoaștere a acestor aspirații, Consiliul European din decembrie a acordat Georgiei statutul de țară candidată și a stabilit o cale clară pentru deschiderea negocierilor de aderare. Ne așteptăm ca guvernul georgian să acționeze rapid cu privire la măsurile pe care s-a angajat să le ia în calitate de țară candidată. Georgia se află la o răscruce de drumuri. Ea ar trebui să mențină cursul pe drumul spre Europa”, a menționat aceasta într-un comunicat dat publicității de instituția pe care o conduce.

Președinta georgiană pro-europeană Salome Zourabichvili a lansat un apel la adresa manifestanților să ”stea departe de ușile Parlamentului”, deoarece „legea este deja adoptată prin a doua lectură”. Ea a cerut manifestanților să mențină protestul pașnic pe bulevardul central Rustaveli.

”Lupta noastră este această lege, ea se află în cadrul alegerilor, în cadrul fiecărei legi adoptate de guvern care ne îndepărtează de calea europeană”, a menționat aceasta.

Măsurile legii se vor aplica ONG-urilor, instituțiilor media și grupurilor de campanie care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, va mai avea nevoie de un al treilea vot pentru a deveni lege.

Dar acum se așteaptă ca acest lucru să fie o formalitate, având în vedere că partidul de guvernământ Visul Georgian are majoritate și în această țară din Caucazul de Sud cutuma depunerii amendamentelor nu este des întâlnită.

Luni, comisia pentru afaceri juridice a parlamentului a dat undă verde legii după o audiere acerbă, în cadrul căreia parlamentari din opoziție au fost scoși din sală și li s-a interzis să pună întrebări din motive procedurale.

Între timp, ONG-uri și apărători ai drepturilor omului au declarat că li s-a refuzat posibilitatea de a prezenta argumente cu privire la potențialul impact al legii asupra activității lor, acuzându-l pe deputatul partidului Visul georgian și președintele comisiei, Anri Okhanashvili, că le-a ”cenzurat” vocile.

De asemenea, jurnaliștilor din mass-media online, care ar putea fi cei mai afectați de proiectul de lege, li s-a interzis accesul în parlament.

Proiectul de lege a fost propus inițial anul trecut, dar a fost retras de guvern după proteste publice de amploare și condamnări internaționale.

În timp ce Visul georgian susține că este necesar pentru a asigura transparența și pentru a proteja democrația fragilă a țării, criticii spun că proiectul de lege seamănă cu normele rusești privind ”agenții străini”, care au fost folosite pentru a închide grupurile societății civile și pentru a reprima vocile critice.

Când proiectul a fost reintrodus la începutul acestei luni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că adoptarea proiectului de lege ar încălca termenii în baza cărora Georgiei i-a fost acordat statutul de candidat la aderarea la UE.

Marți seară, poliția a încercat să pună capăt demonstrațiilor pașnice din fața clădirii parlamentului din Tbilisi, folosind gaze lacrimogene și scuturi pentru a dispersa cu forța protestatarii.

S-a confirmat că cel puțin 63 de persoane au fost reținute, în timp ce un politician de rang înalt din opoziție a rămas cu un ochi umflat și fără dinți după ce ar fi fost bătut de ofițeri.

Ombudsmanul pentru drepturile omului al țării a acuzat autoritățile că au folosit o forță ”disproporționată” împotriva mulțimii, în timp ce Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a îndemnat partidul de guvernământ Visul georgian să se asigure că este respectat dreptul la întruniri pașnice.

Urmând exemplul Kievului, Tbilisi a decis la 3 martie 2022 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, angajându-se pe o cale cu sens unic a valorilor democratice.

La distanță de câteva luni, mai precis pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a-i oferi acestei țări din Caucaz o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, pentru ca pe 8 noiembrie 2023, să decidă recomandarea acordării statului de țară candidată, după ce a constat progresele înregistrate de Tbilisi, decizie adoptată ulterior de liderii UE la 15 decembrie 2023. 

Viitoarea preşedinţie poloneză a Consiliului Uniunii Europene, funcţie ce va fi asigurată în prima jumătate din 2025, se va concentra pe consolidarea cooperării cu SUA şi Ucraina, a anunţat miercuri preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, relatează DPA.

”Ar trebui să organizăm două summituri europene în Polonia pentru a evidenţia cele mai importante elemente ale dezvoltării Europei pentru viitor”, a declarat Duda într-un discurs pentru celebrarea a 20 de ani de la aderarea Poloniei la UE, potrivit Agerpres.

El a precizat că primul summit ar urma să se concentreze pe relaţiile dintre UE şi SUA, iar al doilea va fi dedicat reconstrucţiei Ucrainei, ţară atacată de Rusia în mod nejustificat şi neprovocat în februarie 2022.

Această abordare a lui Duda, care s-a aflat recent la New York pentru o întâlnire cu candidatul republican și ex-președintele Donald Trump, reprezintă o reconfirmare a poziției exprimate în februarie 2023, la un an de la invazia rusă în Ucraina, când l-a găzduit la Varșovia pe președintele american Joe Biden, căruia i-a transmis că președinția Poloniei la Consiliul UE din 2025 va avea deviza consolidării legăturii transatlantice.

Polonia va asigura președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, după președinția Ungariei lui Viktor Orban.

Susţinătoare fermă a Kievului, Polonia doreşte să vadă progrese în procesul de aderare a Ucrainei la UE.

Andrzej Duda este apropiat de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune care a condus guvernul polonez până la alegerile de anul trecut. Centristul Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a devenit prim-ministru în luna decembrie.

La 1 mai 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Prezenţa noastră în UE a contribuit la dezvoltarea dinamică a Poloniei în ultimii 20 de ani într-o manieră care nu poate fi supraestimată”, a spus Duda, citat de agenţia de presă PAP. 

Miniştrii de externe german şi polonez au sărbătorit miercuri, pe cele două maluri ale râului Oder, 20 de ani de la aderarea Poloniei şi a altor nouă ţări la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Annalena Baerbock şi Radoslaw Sikorski s-au întâlnit la Frankfurt an der Oder (Germania) şi Slubice (Polonia).

Cei doi au vizitat un colegiu din Slubice, au participat la un festival şi apoi au trecut podul peste râul Oder, mergând la Frankfurt an der Oder, în Germania.

La 1 mai 2004, miniştrii de externe german şi polonez de la acea vreme, Joschka Fischer şi Wlodzimierz Cimoszewicz, au marcat intrarea într-o nouă eră, a dialogului şi parteneriatului între ţările lor, dându-şi mâna la miezul nopţii pe podul peste râul Oder.

Die #EU ist nicht perfekt, aber die beste Idee, die Europa je hatte. Es waren Mut, Weitblick & Verantwortung, die die Osterweiterung unserer Freiheitsunion vor 20 Jahren ermöglichten. Es sind die Millionen Menschen dies- & jenseits der Oder, die Europa jeden Tag mit Leben füllen. pic.twitter.com/dYnqqkmac2

— Außenministerin Annalena Baerbock (@ABaerbock) May 1, 2024

Annalena Baerbock a numit ziua de 1 mai 2004 drept un ”moment incredibil” pentru continentul european.

În acea zi, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Noi, ca ţări, ca societăţi, ca Europă am găsit puterea de a depăşi divizarea Europei şi în cele din urmă am devenit o comunitate a păcii şi libertăţii”, a subliniat Baerbock.

Dobrze, że jesteśmy razem! 🇵🇱🇪🇺 pic.twitter.com/uau1bTm5P1

— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) May 1, 2024

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola,au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.