Connect with us

NATO

Germania se oferă să sprijine Polonia cu patrule aeriene cu avioane Eurofighter

Published

on

© Eurofighter Typhoon/ Twitter

Germania, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, a propus miercuri să sprijine Varșovia cu patrule aeriene, după ce o rachetă a căzut în Polonia, incident soldat cu decesul a doi oameni, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ca reacţie la evenimentele din Polonia, îi vom oferi Varşoviei patrule aeriene cu avioane Eurofighter germane”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării, Christian Thiels, în timpul unei conferinţe de presă la Berlin.

”Acest lucru se poate întâmpla chiar de mâine, dacă Polonia doreşte. Avioanele nu trebuie deplasate în Polonia. Patrulele pot decola de la bazele aeriene germane”, a completat acesta.

”Suntem deja în contact cu polonezii (asupra acestui subiect) şi ministrul apărării al Germaniei va discuta astăzi (miercuri) cu omologul său polonez cu privire la această ofertă”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Întrebat despre numărul de avioane de luptă Eurofighter care ar putea lua parte la această misiune, Thiels nu a oferit detalii suplimentare, punctând că acest lucru depinde de dorința Varșoviei.

O rachetă a lovit o fermă din satul polonez Przewodow, la circa 6 km de frontiera cu Ucraina, la ora locală 15:40 (14:40 GMT) marţi, ucigând două persoane.

După reacții efervescente și exprimări ale îngrijorării din partea comunității internaționale, Varşovia, prin vocile premierului și președintelui Mateusz Morawiecki, respectiv Andrzej Duda, a clarificat că nu există niciun indiciu că racheta de fabricație rusească reprezintă “un atac intenționat asupra Poloniei”.

”Suntem în contact direct cu aliații noștri din NATO. Subliniez – nu avem nicio dovadă circumstanțială care să ne permită să concluzionăm că acesta a fost un atac asupra Poloniei”, a declarat președintele Duda, după o întâlnire a Consiliului Securității Naționale cu comandanții militari, miniștrii, premierul, acesta din urmă având multiple discuții telefonice cu partenerii țării, printre care liderii UE, Ursula von der Leyen și Charles Michel, președintele francez, Emmanuel Macron, premierul ceh, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Petr Fiala, dar și cu prim-ministrul ucrainean, Denys Shmyhal. 

Chiar dacă  exploziile au fost probabil provocate de o rachetă ucraineană care se apăra de un atac rusesc, Rusia poartă ”responsabilitatea finală, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”, a concluzionat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul unei conferințe de presă ce a succedat o reuniune de urgență a ambasadorilor țărilor membre. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Continue Reading

JAPONIA

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, evidențiază Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a evidențiat marți secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale în această țară, unde a avut o întâlnire cu prim-ministrul nipon, Fumio Kishida, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Războiul (declanşat de Rusia) în Ucraina contează pentru noi toţi şi din acest motiv suntem de asemenea foarte recunoscători pentru sprijinul pe care Japonia îl oferă, ce foloseşte inclusiv avioane şi capabilităţi cargo”, a declarat Stoltenberg în timpul unui scurt discurs susţinut după o vizită la Baza Aeriană Iruma a Forţelor de Autoapărare ale Japoniei.

Secretarul general al NATO se află într-un turneu diplomatic care a inclus și o oprire în Coreea de Sud, obiectivul fiin acela de a consolida relaţiile cu aliaţii occidentali din Asia în faţa ofensivei ruse asupra Ucrainei şi a concurenţei în creştere din partea Chinei.

De la Seul, oficialul NATO a lansat un apel la sporirea sprijinului miliar acordat Kievului, dând exemplul altor țări care și-au modificat politica de a nu trimite arme țărilor aflate în conflict.

Încă de când a început războiul în Ucraina, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat.

Să nu uităm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacificcreând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de SudNATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

De altfel, conștientizarea că acțiunile Beijingului capătă din ce în ce mai mult nuanțe vindicative se regăsește și în doctrina de securitate a statului nipon, modificată la mijlocul lunii decembrie, care urmărește consolidarea capacității de contraatac în fața unui stat chinez văzut ca ”cea mai mare provocare strategică”.

Aceasta pare să fie aliniată la măsurile directoare ale Statelor Unite în materie de politică externă și de apărare.

În Noua Strategie de Apărare a Statelor Unite, publicată la finalul lunii octombrie a anului trecut, China este calificată drept provocarea cea mai sistemică, în vreme ce Rusia este privită ca fiind o amenințare acuză și principalul rival nuclear.

În contextul dat, SUA urmăresc să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia, conform Strategiei de securitate națională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Va livra Occidentul avioane Ucrainei? Emmanuel Macron și Mark Rutte afirmă că “nimic nu este exclus” și că “nu există tabu”

Published

on

© MinPres/ Twitter

Preşedintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez, întrebați luni la Haga despre ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse, au răspuns prudent că “nimic nu este interzis în principiu”, relatează France Presse.

Liderii celor două țări occidentale, cu care România a avut săptămâna trecută o reuniune trilaterală la nivel de miniștri de externe, au adoptat această poziție după ce Germania, prin cancelarul Olaf Scholz, a transmis că nu va livra avioane de luptă în Ucraina, în timp ce președintele american Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, în ciuda apelurilor din partea oficialilor ucraineni pentru sprijin aerian.

În schimb, Emmanuel Macron a menţionat “criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o “cerere” trebuie să fie “formulată” de Ucraina, ca aceasta “să nu ducă la escaladare” şi “să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea “să nu diminueze capacitatea armatei franceze”, relatează Agerpres.

“Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii “nu fac astăzi această cerere”.

Or, “în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

“În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că “nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

Discuțiile privind livrarea de avioane de luptă Ucrainei au loc după ce Germania a decis săptămâna trecută să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului, iar SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei un număr de 31 de tancuri grele Abrams. Până la acel moment, Franţa anunțase că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul, iar Regatul Unit a anunțat că va furniza 14 tancuri Challenger 2 ucrainenilor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA19 mins ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA1 hour ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH2 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

U.E.4 hours ago

UE speră semneze un acord de liber schimb cu Mercosur până în iulie, înaintea următorul summit cu America Latină

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

JAPONIA5 hours ago

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, evidențiază Jens Stoltenberg

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO1 week ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending