Eurodeputatul Stéphane Séjourné, influent colaborator al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a fost ales marţi în funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe, a treia forţă din Parlamentul European, o poziţie strategică înaintea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, transmite AFP.

În vârstă de 36 de ani, Stéphane Séjourné este un apropiat al lui Emmanuel Macron, pe care l-a acompaniat în ascensiunea sa către Palatul Elysée pentru a deveni unul dintre principalii săi consilieri politici.

Singurul candidat rămas în cursă, Stéphane Séjourné a fost ales prin aclamare, a anunţat delegaţia franceză din grupul Renew Europe, potrivit AFP, informează Agerpres. Olandeza Sophie In’t Veld, membră a Parlamentului European încă din 2004, şi-a retras candidatura în urmă cu o săptămână.

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, fostul lider al delegației franceze în cadrul Grupului Renew Europe, este membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Partidului La Republique En Marche al președintelui Emmanuel Macron. 

În urma alegerii sale, Stéphane Séjourné a declarat că “este o onoare să fi fost ales să prezidez grupul Renew Europe și să conduc diferitele proiecte care ne vor ocupa în a doua jumătate a mandatului”.

“Grupul nostru este divers, dar unit și puternic în a răspunde la preocupările concetățenilor noștri europeni. Am o singură ambiție pentru familia mea politică: să continuăm să fim principala forță pro-europeană în acest Parlament și în statele membre, în perspectiva alegerilor europene din 2024. Într-un moment în care guvernele iliberale pun sub semnul întrebării fundamentele construcției europene, Europa are nevoie mai mult ca oricând de o voce liberală și centristă”, a declarat Séjourné, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dintre cei 98 de aleşi ai grupului Renew Europe, delegaţia franceză este cea mai numeroasă, având 23 de membri.

Funcţia de lider al acestui grup europarlamentar a devenit vacantă după decizia eurodeputatului român Dacian Cioloş de a se concentra mai multe pe politica naţională.

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

„Politica de extindere este o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe continentul nostru european. Este un proces bazat pe merite, căruia îi oferim o evaluare factuală și echitabilă, precum și o foaie de parcurs clară pentru a accelera și aprofunda reformele în cazul partenerilor noștri. Acest lucru este în conformitate cu metodologia noastră revizuită de extindere, sporind credibilitatea procesului. De asemenea, suntem alături de Balcanii de Vest și de Turcia cu un sprijin financiar semnificativ prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței regiunii cu UE, precum și redresarea pe termen lung după pandemie“, a declarat comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Balcanii de Vest

Recenta vizită a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene. Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen sprijină aderarea Serbiei la UE: Cooperarea este singura cale de urmat. Susținem ambiția Serbiei de a deschide noi capitole de negociere

Ursula von der Leyen, mesaj de susținere pentru Albania și Macedonia de Nord: Viitorul vostru e în UE

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. Pentru a atinge această etapă, autoritățile trebuie să își demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reformă a Muntenegrului în ceea ce privește UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare și ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, fără a anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma judiciară.

În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele privind independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, libertatea presei, gestionarea internă a crimelor de război și lupta împotriva criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. O creștere recentă reprezintă o inițiativă pozitivă în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru a deschide capitolele 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reformă.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. Întârzierile în ceea ce privește lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale restante dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie să fie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să încheie fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul acestui an.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia este urgent și esențial pentru ca Kosovo și Serbia să poată avansa pe drumul lor către UE. Belgrad și Pristina trebuie să se angajeze în mod constructiv în procesul de dialog, facilitat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell, și de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene Miroslav Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să creeze o piață regională comună, pe baza normelor și standardelor UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate pentru a aduce oportunitățile acestei inițiative cetățenilor și întreprinderilor din regiune și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, cum ar fi migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia au crescut în 2021. Consiliul European a afirmat în mod repetat că UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și în dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Acesta a salutat dezescaladarea din Mediterana de Est, care trebuie să fie susținută.

Pe baza Comunicării comune din martie 2021 privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, UE este pregătită să dialogheze cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca dezescaladarea actuală să fie susținută și ca Turcia să se angajeze în mod constructiv și sub rezerva condiționalităților stabilite. În cazul unor noi acțiuni unilaterale sau provocări care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și apăra interesele sale și pe cele ale statelor sale membre. Se așteaptă din partea Turciei să sprijine în mod activ negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Turcia nu a răspuns în mod credibil la preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar. Turcia trebuie să inverseze această tendință negativă în mod prioritar, abordând în același timp problema slăbirii controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să producă rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei mediteraneene de est și în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să se angajeze cu Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului Verde European.

Au fost deschise negocieri de aderare cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au decis în unanimitate să deschidă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de Stabilizare și Asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt potențiali candidați.

Procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, candidații la aderare trebuie, cu prioritate, să obțină rezultate autentice și durabile în ceea ce privește aspecte esențiale: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

De asemenea, este important să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională.

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.