SUA
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
Published
1 month agoon

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că discuțiile președintelui Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin, pentru a începe negocierea încheierii războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului, relatează The Guardian.
„Nu există nicio trădare acolo. Există o recunoaștere a faptului că întreaga lume și Statele Unite au investit și sunt interesate de pace, de o pace negociată, așa cum a spus președintele Trump, de oprirea crimelor. Și, prin urmare, acest lucru va necesita ca ambele părți să recunoască lucruri pe care nu doresc să le recunoască”, a declarat Hegseth jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO.
Hegseth a mai afirmat, în context, că „lumea este norocoasă să-l aibă pe președintele Trump”, „cel mai bun negociator”, singurul care poate aduce la masa de negociere părțile implicate.
Noul șef al Pentagonului a subliniat că agresiunea rusă asupra Ucrainei a reprezentat „o resetare la setările din fabrică pentru NATO” și un moment de „realizare a faptului că această alianță trebuie să fie robustă, puternică și reală”. Hegseth a continuat ideea afirmând că a face față agresiunii ruse este „o responsabilitate europeană importantă” și și-a reiterat apelul către țările membre de a-și mări alocarea pentru apărare ca procent din PIB, care ar trebui să ajungă în cele din urmă la 5%.
„Acesta este motivul pentru care președintele Trump a solicitat creșterea cheltuielilor de apărare la nivel general pentru NATO, pentru ca țările europene să recunoască că aceasta este o amenințare urgentă și reală la adresa continentului, iar această agresiune trebuie să fie un semnal de alarmă”, a spus el.
În deschiderea reuniunii de joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că creșterea cheltuielilor pentru apărare „va fi prioritatea numărul unu”, deoarece „trebuie să cheltuim mult mai mult, în special în Europa și Canada”, relatează The Guardian.
El recunoaște că membrii și-au crescut cheltuielile în ultimii ani, dar „totuși, este departe de a fi suficient – trebuie să facem mult, mult mai mult”.
El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a crește producția de apărare și despre un răspuns unit la „campaniile rusești de destabilizare împotriva țărilor noastre”.
Subiectul Ucraina va fi discutat la prânz, în cadrul unei reuniuni la care se vor alătura miniștrilor NATO ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas.
Trump a luat prin surprindere Ucraina și aliații europeni ai Washingtonului miercuri, după ce a anunțat pe social media că a vorbit telefonic cu Vladimir Putin timp de 90 de minute miercuri și informând că va începe „imediat” negocieri directe cu președintele rus pentru a salva „milioane de vieți”. De asemenea, el a precizat că au fost făcute invitații reciproce pentru a avea întrevederi față în față atât la Washington, cât și la Moscova. Ulterior, i-a telefonat președintelui ucrainean Voldomir Zelenski pentru a-l informa de convorbirea avută cu omologul rus.
La scurt timp, În cadrul declarațiilor de presă din Biroul Oval, Trump a declarat că prima sa întâlnire în persoană cu Putin va avea loc în Arabia Saudită într-un „viitor nu prea îndepărtat”. Șeful de la Casa Albă a mai precizat că eforturile Ucrainei de a adera la NATO sunt irealizabile. „Nu cred că este fezabil”, a răspuns Trump când a fost întrebat de ziariști despre aspirațiile Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a reacționat, afirmând că este „regretabil” faptul că Washingtonul a făcut „concesii” Rusiei înainte ca negocierile de pace să înceapă.
„În opinia mea, ar fi fost mai bine să se discute despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi teritoriale la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.
Într-o declarație comună de miercuri, miniștrii de externe ai principalelor puteri europene, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au subliniat că „Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.
De la începutul invaziei totale a Rusiei asupra Ucrainei în 2022, o poziție constantă a puterilor occidentale a fost că nu ar trebui luate decizii privind viitorul Ucrainei fără implicarea Kievului.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că este esențial ca „Ucraina să fie implicată îndeaproape” în orice discuții despre situația din țară.
Mesajul a fost întărit și de ministrul britanic al apărării, John Healey, care a avertizat că „nu poate exista nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina, iar vocea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții”.
De asemenea, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat cu fermitate rolul central pe care trebuie să-l aibă Europa în cadrul unor negocieri vizând conflictul ruso-ucrainean, precum și faptul că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.
„Prioritatea noastră trebuie să fie acum consolidarea Ucrainei și furnizarea de garanții solide de securitate. În orice negociere, Europa trebuie să aibă un rol central”, a transmis aceasta într-o declarație pe X.
Într-o abordare optimistă după ce aliații europeni au reacționat cu surprindere și prudență la apelul telefonic Trump – Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut „o conversație semnificativă” cu președintele Statelor Unite și că sunt încrezători că puterea Americii, împreună cu Ucraina și cu toți partenerii noștri, este suficientă pentru a împinge Rusia spre pace”. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără Kiev și fără participarea europenilor.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale
Politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, evaluează vicepreședintele Băncii Centrale Europene
Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale satelitare pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor legate de sprijinul din partea SUA
Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, declară premierul Giorgia Meloni
Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici
Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina
SUA
Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale
Published
4 hours agoon
March 16, 2025By
Teodora Ion
Președintele francez Emmanuel Macron dorește se lanseze o campanie a persuasiunii pentru a convinge țările UE să nu mai cumpere echipamente militare americane, ci pe cele franceze și europene, anunță Politico Europe.
Macron, care solicită de ani de zile direcționarea cheltuielilor de apărare către produsele UE, a declarat că dorește să convingă alte state europene care în prezent ”cumpără produse americane” să se orienteze către opțiuni locale.
”Intenția mea este să merg și să conving statele europene care s-au obișnuit să cumpere american”, a declarat el sâmbătă într-un interviu acordat mai multor media franceze, inclusiv Nice-Matin și Le Parisien.
”Celor care cumpără Patriot ar trebui să li se ofere noua generație franco-italiană SAMP/T. Celor care cumpără F-35 ar trebui să li se propună Rafale. Acesta este modul de a crește rata de producție”, a spus el.
Luna aceasta, Țările de Jos și Belgia au confirmat că vor cumpăra în continuare avioane de luptă F-35 de producție americană, în timp ce Portugalia ezită să înlocuiască avioanele sale de luptă F-16 de producție americană cu avioane F-35 mai moderne din cauza ”poziției recente a Statelor Unite, în contextul NATO”.
Macron a declarat că a cerut companiilor de apărare franceze să reducă birocrația și costurile pentru a deveni o opțiune mai atractivă, a relatat Nice-Matin.
Membrii europeni ai NATO au devenit și mai dependenți de armele americane, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
Potrivit raportului SIPRI, ceilalți vânzători principali de arme pentru țările europene membre NATO sunt Franța, Coreea de Sud, Germania și Israel.
În perioada 2020-2024, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lume – majoritatea armelor provenind din SUA, Germania și Polonia.
Raportul vine în contextul în care țările europene se reînarmează masiv, pe fondul îngrijorărilor că administrația președintelui Donald Trump se apropie de Rusia și că garanțiile de securitate oferite de America Europei timp de decenii nu mai sunt fiabile.
Acest lucru a dus la apeluri în țările europene de a limita dependența de armele americane – de exemplu, economiștii germani au avertizat recent împotriva cumpărării avioanelor de luptă americane F-35.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța la începutul acestei luni un plan de reînarmare a Europei axat pe cinci piloni: eliberarea utilizării fondurilor publice pentru apărare la nivel național prin exceptarea cheltuielilor destinate apărării de la calcularea deficitului, crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare, utilizarea bugetului UE, mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, evaluează vicepreședintele Băncii Centrale Europene
Published
5 hours agoon
March 16, 2025By
Teodora Ion
Politicile președintelui american Donald Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, a menționat vicepreședintele Băncii Centrale Europeane, Luis de Guindos, pentru publicația Sunday Times, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.
”Trebuie să ținem cont de incertitudinea contextului actual, care este mai mare decât era în perioada pandemiei. Ceea ce vedem este că noua administrație americană nu este foarte deschisă la continuarea multilateralismului, care este despre cooperarea între jurisdicții și găsirea de soluții comune la probleme comune. Aceasta este o schimbare foarte importantă, și o sursă importantă de incertitudine”, a spus Guindos.
Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.
Între timp, comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, a avut o discuție telefonică cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick în încercarea de a înțelege mai bine partenerul american.
🇪🇺🇺🇸 Important exchange with U.S. Secretary @howardlutnick and Ambassador @jamiesongreer – a key part of better understanding each other. There’s a lot of work ahead but let’s stay focused and explore the best ways to move forward in the right direction.
— Maroš Šefčovič🇪🇺 (@MarosSefcovic) March 14, 2025
”Este încă mult de muncă, dar să rămânem concentrați și să explorăm cele mai bune căi de a avansa în direcția corectă”, a menționat Sefcovic într-un mesaj publicat pe platforma X.
RUSIA
Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina
Published
11 hours agoon
March 16, 2025By
Teodora Ion
Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov despre ”pașii următori” în demersurile privind pacea în Ucraina și ”au convenit să continue să lucreze pentru restabilirea comunicării între Statele Unite și Rusia”.
”Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Secretarul de stat a informat Rusia cu privire la operațiunile militare de descurajare ale SUA împotriva Houthis susținuți de Iran și a subliniat că nu vor fi tolerate atacurile continue ale Houthi asupra navelor militare și comerciale ale SUA în Marea Roșie. Secretarul de stat Rubio și ministrul de externe Lavrov au discutat, de asemenea, pașii următori pentru a da curs întâlnirilor recente din Arabia Saudită și au convenit să continue să lucreze pentru restabilirea comunicării între Statele Unite și Rusia”, menționează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.
În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle.
Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.
Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.
”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali.
Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.
În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.
În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale

Politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, evaluează vicepreședintele Băncii Centrale Europene

Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale satelitare pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor legate de sprijinul din partea SUA

”România este solidară cu poporul Macedoniei de Nord în aceste momente tragice”, transmite Ilie Bolojan după ce mai mulți tineri au pierit într-un incendiu izbucnit într-un club

Premierul Marcel Ciolacu transmite condoleanțe în urma ”tragicului incendiu” dintr-un club din Macedonia de Nord: Suntem pregătiți să oferim sprijin în aceste momente dificile

Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, declară premierul Giorgia Meloni

Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici

Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia
- NATO4 days ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Maia Sandu, în vizită luni și marți la Paris la invitația lui Macron, după ce liderul francez a avertizat asupra amenințărilor Rusiei la adresa R. Moldova