Horia-Răzvan Botiș, membru în Consiliul Director al NATO DIANA – Acceleratorul pentru Inovație în Apărare al NATO, a prezentat care sunt provocările strategice pentru 2026 și care este contribuția statelor în vederea soluționării acestora.
Acesta a participat la conferința internațională „MAKE it în ROMANIA”, eveniment dezvoltat sub egida Black Sea Defense & Aerospace – BSDA, dedicat industriilor de apărare, securitate, tehnologie, cyber și spațiu.
„Am început în 2024 cu trei echipe, în al doilea an cu cinci, anul acesta cu 10, iar pentru anul viitor, 2027, analizăm posibilitatea de a lansa și mai multe și de a înființa și mai multe companii inovatoare în cadrul alianței. Acum, în ceea ce privește calendarul apelului la provocări, este bine de știut pentru cei care doresc să participe. Companiile pot fi atât companii de stat, cât și companii private. Apelul a fost lansat pe 2 iunie. Au fost cinci săptămâni de evaluare până pe 11 iulie. Apelul la provocări a fost închis, iar apoi a urmat o perioadă de evaluare. Mă bucur să spun că România a avut, după Turcia, cei mai mulți experți de evaluare în fiecare echipă. Am avut o companie care a mers mai departe în domeniul infrastructurii critice. Astfel, România are o întreprindere inovatoare în cadrul acceleratorului, care va începe în curând să-și accelereze produsul și propunerea în cadrul DIANA Challenge”, a dezvăluit acesta în prezentarea care a deschis cel de-al doilea panel intitulat „Strengthening Romania’s Defense Industry with Government and EU Funding and Long-Term Strategies”, moderat de Robert Lupițu, redactorul-șef CaleaEuropeană.ro.
Horia-Răzvan Botiș a dezvăluit că anul acesta au fost înregistrate 3.688 de înscrieri la concurs, toate îndeplinind cerințele privind tehnologiile avansate de comunicații.
„Este al treilea an în care lansăm această provocare. Acum, după rezumatul evaluării, putem vedea că am avut 165 de experți tehnici, 126 de evaluatori tehnici, dintre care o parte sunt și din România, și s-au realizat peste 15.000 de evaluări și coordonări online. Anul acesta, companiile vor face și ele o evaluare și vor primi feedback”, a detaliat Botiș.
Acesta a anunțat că există și o nouă inițiativă în cadrul NATO DIANA.
„Pentru a putea testa toate aceste produse, se va semna un memorandum de înțelegere cu Ucraina, cu guvernul Ucrainei, astfel încât aceste produse să fie testate în condiții reale de luptă, pe toate componentele, pentru ca produsele dezvoltate în cadrul acceleratorului să aibă șansa de a fi testate, repet, mediul real de luptă”, a mai dezvăluit Horia-Răzvan Botiș, membru în Consiliul Director al NATO DIANA – Acceleratorul pentru Inovație în Apărare al NATO.
Acceleratorul transatlantic de inovație DIANA (NATO Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) a fost creat în 2021. Până în martie 2024, DIANA devenise deja o rețea complexă ce cuprindea 23 de acceleratoare și peste 180 de centre de testare, distribuite în Europa și America de Nord. România s-a alăturat acestei rețele prin integrarea a două centre de testare, consolidându-și astfel profilul de actor activ în domeniul inovației tehnologice cu dublă utilizare, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Evenimentul „MAKE it in ROMANIA” își propune să devină o platformă de dezbatere între industria de apărare și autoritățile centrale, administrațiile locale, companiile românești și investitorii străini interesați să dezvolte capacități pe teritoriul României.
Peste 700 de participanți din 23 de țări, de la producători de tehnică militară și integratori globali, până la companii din energie, IT&C, construcții, electronică și comunicații, au luat parte la dezbaterile de la București, alături de reprezentanți ai Guvernului României, autorităților locale și instituțiilor europene care gestionează mecanismele de finanțare pentru industria de apărare.
Prima ediție a conferinței MAKE it in ROMANIA a avut loc într-un moment în care tot mai multe companii din industria de apărare globală își dezvoltă facilități de producție în România, ca urmare a atribuirii marilor contracte de achiziții militare.
Aceste investiții determină și construirea unor lanțuri de furnizare locale, capabile să susțină operațiunile pe termen lung. În paralel, noua strategie europeană de finanțare, inclusiv mecanismul SAFE, pune accent pe cooperare transfrontalieră și proiecte industriale comune și deschide oportunități nu doar pentru producătorii din domeniul apărării, ci și pentru industriile complementare care pot contribui cu expertiză tehnică, tehnologii și servicii specializate.