La prima ediție a conferinței internaționale MAKE it in ROMANIA, organizată sub egida BSDA, reprezentanți ai industriei de apărare din România au evidențiat principalele provocări și direcții de dezvoltare ale sectorului, de la necesitatea unui cadru legislativ predictibil la consolidarea producției locale, a tehnologiilor și a lanțurilor naționale de furnizori.
În cadrul panelului Developing a Modern, Strong and Reliable Industrial Base to Secure National and Allied Defense, Răzvan Pîrcălăbescu (Director General, ROMARM), Peter Bae (CEO, Hanwha Aerospace Romania), Constantin Pintilie (CEO, BlueSpace Technology) și Călin Pantea (Managing Director, Marctel SIT) au subliniat importanța consolidării unei baze industriale de apărare în România prin capacități locale reale de producție, mentenanță și cercetare. Cei patru au atras atenția asupra nevoii unui cadru de politici și reglementări mai coerent și predictibil, a finanțării pe termen lung și a valorificării tehnologiei, know-how-ului și parteneriatelor cu industria locală pentru a susține industria națională de apărare.
Directorul General ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a atras atenția asupra necesității unor investiții constante și a unui cadru de politici care să susțină pe termen lung revitalizarea industriei naționale de apărare. El a subliniat rolul programului SAFE ca oportunitate importantă pentru modernizarea capacităților industriale, dar a insistat că acest efort trebuie însoțit de aplicarea coerentă a legislației, în special a legii cooperării industriale.
Pîrcălăbescu a vorbit și despre potențialul real al industriei locale, menționând capacitățile RomArm și experiența acumulată în producție și mentenanță. El a spus că aceste resurse pot fi valorificate doar dacă legislația și instrumentele de sprijin sunt aplicate coerent.
„Avem o ocazie unică, avem programul SAFE. Dar trebuie să fim realiști: programul SAFE reprezintă un împrumut. Un împrumut pe termen lung, care poate ajuta la revitalizarea industriei naționale de apărare. Da, îl vom rambursa în 40 de ani, cu o dobândă foarte bună. Este un lucru foarte bun. Vom avea parte de o tehnologie nouă, de know-how foarte bun, dar trebuie noi, ca industrie, să fim atenți și la legea cooperării industriale”, a spus acesta.
CEO-ul Hanwha Aerospace Romania, Peter Bae, a subliniat că, în actualul context geopolitic, România trebuie să își consolideze rapid capacitatea de descurajare și să trateze achizițiile de echipamente militare ca investiții strategice pe termen lung. El a insistat asupra necesității unui cadru de politici și reglementări care să asigure un mediu de afaceri predictibil și competitiv, inclusiv pentru companiile non-europene active în România. În opinia sa, țara noastră are nevoie de un mediu de afaceri clar și predictibil, în care competiția să fie reală, iar accesul la programe precum SAFE să fie deschis tuturor companiilor interesate.
„România trebuie să privească achiziția de echipamente sau sisteme militare ca pe o investiție pe termen mediu și lung. În următorii trei până la cinci ani, România trebuie să își stabilească o politică și un cadru de reglementare stabile și sustenabile pentru industria de apărare. Iar companiile precum Hanwha, ca firmă non-europeană, au nevoie de competiție. Dorim să contribuim la această țară prin competiție, însă dacă, din orice motiv, ne confruntăm cu o competiție limitată și cu un mediu de afaceri foarte neclar, cum am putea să ne implicăm mai mult? De exemplu, programul SAFE este o oportunitate extrem de importantă și valoroasă. Dar chiar și în cadrul programului SAFE, companii precum Hanwha trebuie să fie invitate să participe în condiții de competiție”, a prezicat acesta.
CEO-ul BlueSpace Technology, Constantin Pintilie, a insistat asupra necesității de a dezvolta în România capacități reale de producție și de a trece dincolo de modelul actual, centrat aproape exclusiv pe asamblare. El a subliniat că fără acces la proprietate intelectuală, know-how și transfer de tehnologie, industria locală nu poate construi produse autonome și nu își poate crea propriile capabilități.
„În 2016 am pornit la drum cu o viziune diferită: aceea de a produce în România produse românești, prin altă tehnologie. Astăzi BlueSpace coordonează patru linii de business. Prima este cea de securitate cibernetică: producem echipamente hardware de cybersecurity, echipamente de securitate a informației. În aria de război electronic cuprindem o mare parte din produsele actuale și ne propunem dezvoltarea altor produse, cum ar fi radare sau alți senzori. Pentru că astăzi avem un război al dronelor, dar cu siguranță mâine va fi un război al senzorilor. Aceasta este următoarea etapă pe care o gândim și o avem în planul de afaceri pentru următoarea perioadă. Un proiect important, pe care vrem să îl lansăm pe 12 decembrie la Moreni, este proiectul VLAH. Pentru noi, poate cel mai ambițios proiect: o platformă românească, un vehicul blindat 4×4, dezvoltat de BlueSpace în cooperare cu o companie slovacă, Zetor Engineering, și asamblat la Uzina Automecanică Moreni, parte din grupul RomArm și Ministerul Economiei”, a detaliat acesta.
Călin Pantea, Managing Director – Marctel SIT, a atras atenția asupra unui dezechilibru major în industria de apărare: lipsa finanțării adecvate pentru mentenanță, în ciuda volumului foarte mare al achizițiilor militare din ultimii ani. El a precizat că mentenanța ar trebui să reprezinte între 5% și 7% din valoarea sistemelor cumpărate, însă în practică, aceste bugete sunt aproape inexistente, ceea ce afectează atât disponibilitatea echipamentelor, cât și sustenabilitatea industriei locale.
„Dacă ne-am lua după datele statistice sau regulile de bună practică, am spune că probabil undeva între 5 și 7% pe an ar trebui să aloci fonduri pentru mentenanța acestor sisteme pe care le achiziționezi. Dacă luăm datele situației din România, ar fi trebuit să vedem un efect major în industria națională de apărare. Ceea ce nu s-a întâmplat. Probabil suntem undeva la 1 sau sub 1%, dacă cineva face un calcul”, a punctat acesta.
În cadrul celui de-al doilea panel, Strengthening Romania’s Defense Industry with Government and EU Funding and Long-Term Strategies, Cristian Sficihi (Country Director, Thales România), Tiberiu Lukacs (Sales Manager, Rheinmetall Automecanica) și Tamer Sircali (Military Vehicles Marketing, Customer Relations & Projects Group Director, Otokar) au evidențiat importanța producției locale, a transferului de tehnologie și a colaborării cu furnizorii români, subliniind că aceste obiective depind de un cadru legislativ mai clar, predictibil și adaptat contextului actual.
De la provocările generate de procedurile privind achizițiile, legislația neactualizată și lipsa predictibilității, până la presiunile legate de termene și cerințe tehnice, reprezentanții celor trei companii au prezentat atât dificultățile întâlnite în România, cât și acțiunile pe care le derulează deja la nivel local, inclusiv dezvoltarea de capacități tehnologice și industriale.
„Întotdeauna m-am lovit de legea achizițiilor publice. Legea achizițiilor publice, care în România este judecată în litera ei și nu în spiritul ei. Și atunci, de fiecare dată când aveam produsul, dar trebuia să fie cel mai ieftin de pe piață și al meu nu era, sau trebuia să-l livrez într-o perioadă în care nu se putea, sau trebuia să accept niște condiții de penalizări (…) toate acestea, subsumate, ne-au făcut să nu câștigăm”, a declarat Cristian Sficihi, Country Director, Thales România.
Cristian Sficihi a arătat că, în ultimii ani, achizițiile din domeniul apărării s-au orientat către contracte „guvern la guvern”, ceea ce a făcut ca instituțiile și companiile românești să nu poată participa la aceste programe. El a explicat că natura acestor contracte a exclus organizațiile locale din proces, în timp ce atât industria de stat, cât și cea privată se confruntau deja cu dificultăți:
„Dacă vă uitați la tot ce s-a achiziționat în ultima perioadă, au fost contracte guvern la guvern. Contracte guvern la guvern care nu au mai adus niciun fel de beneficiu. Aveam o organizație care știa ce trebuie să facă, dar nu avea voie să se implice. Aveam o industrie etatistă, care o luase la vale, (…) și o industrie privată, mică, care și ea ar fi făcut, dar nu erau proiecte și pentru ei”, a spus el.
Sficihi a adăugat că, în paralel, Thales a dezvoltat în România capabilități tehnologice avansate, însă acestea au deservit în principal partenerii externi: „Ne-am așezat aici începând să dezvoltăm inteligența artificială, sisteme de comandă și control pentru toate forțele armate europene și NATO, mai puțin România.”
Tiberiu Lukacs, Sales Manager, Rheinmetall Automecanica, a arătat că lipsa predictibilității și cadrul legislativ incomplet rămân provocări majore pentru investițiile în apărare, subliniind că programele de înzestrare nu sunt actualizate, iar legislația nu ține pasul cu nevoile industriei. El a menționat și eforturile deja realizate de Rheinmetall în România, inclusiv calificarea unui număr mare de furnizori locali.
„O provocare pe care o simțim în mod curent, și cred că și colegii din industrie au pomenit despre ea, este lipsa unei predictibilități în ceea ce privește achizițiile în apărare. O altă provocare este legată de legislația incompletă, pe alocuri redundantă, care, din punctul nostru de vedere, nu este suficient de dinamică, actualizată în contextul în care ne aflăm: context geopolitic, de securitate, și contextul mecanismelor europene care vin peste noi, la propriu, și noi încă nu suntem 100% pregătiți. Sigur, se fac eforturi, dar nu suntem 100% pregătiți, din punct de vedere legal, pentru a crea un cadru legislativ favorabil sau un pachet legislativ fast lane care să prioritizeze investițiile strategice. O altă provocare este legată de lanțul de furnizori. Din fericire, am găsit suficientă înțelegere în partea română, dar, în continuare, este o provocare pentru noi să găsim în acest lanț de aprovizionare furnizori locali, competenți, calificați și care să fie în măsură să se adapteze rapid la noile programe de înzestrare”, a detaliat Tiberiu Lukacs.
La rândul său, Tamer Sircali, Military Vehicles Marketing, Customer Relations & Projects Group Director, Otokar, a subliniat că proiectul Otokar din România presupune o producție locală reală și un transfer substanțial de tehnologie, însă dezvoltarea acestui program depinde de gestionarea eficientă a legislației și documentației, într-un context marcat de termene scurte și cerințe complexe.
El a arătat că industria de apărare operează astăzi sub presiunea timpului, bugetelor și noilor tehnologii, iar îndeplinirea obiectivelor necesită o colaborare strânsă între stat, contractor și furnizori.
„Știu că Armata Română este o armată foarte exigentă, cu cerințe specifice și detaliate și își doresc cele mai bune echipamente și sisteme în inventarul lor. Pe de altă parte, timpul este foarte limitat, pentru că amenințarea este foarte aproape, este o amenințare foarte clară pentru România și Europa de Est. Și, de asemenea, bugetele sunt limitate. Așadar, acum este ceva ce aș numi o „artă a optimizării” în industria militară. Trebuie să optimizezi timpul, bugetul, performanța, capabilitățile, într-un timp foarte limitat, împreună cu partenerii tăi. În acest program, colaborăm cu autoritățile guvernamentale, cu baza de furnizori din România și cu instituțiile educaționale și tehnice din România. Cred că, din partea statului, gestionarea legislației și a documentației este critică, iar statul român o face foarte bine. Există cerințe mari și angajamente detaliate. Pe de altă parte, contractanții și furnizorii lucrează într-un timp și cu bugete limitate, așa că trebuie să gestionăm compromisurile împreună, pentru că suntem în aceeași barcă. Țintele sunt foarte clare și trebuie să le atingem prin această colaborare și lucrând ca o singură echipă”, a punctat acesta.
Bucureștiul a găzduit miercuri, 26 noiembrie, prima ediție a conferinței internaționale MAKE it in ROMANIA, un eveniment dezvoltat sub egida Black Sea Defense & Aerospace – BSDA. Evenimentul și-a propus să devină o platformă de dezbatere între industria de apărare și autoritățile centrale, administrațiile locale, companiile românești și investitorii străini interesați să dezvolte capacități pe teritoriul României.
Peste 700 de participanți din 23 de țări – de la producători de tehnică militară și integratori globali, până la companii din energie, IT&C, construcții, electronică și comunicații – au luat parte la dezbaterile de la București, alături de reprezentanți ai Guvernului României, autorităților locale și instituțiilor europene care gestionează mecanismele de finanțare pentru industria de apărare.
