Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E) a dat publicităţii primele concluzii ca urmare a analizei preliminare a evenimentului produs la nivel european în data de 8 ianuarie 2021 şi care a avut impact asupra zonei de nord-vest a României, informează Transelectrica într-un comunicat.

Astfel, ENTSO-E are în desfăşurare o anchetă amănunţită în vederea clarificării condiţiilor şi cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment în reţeaua de interconectată de transport al energiei electrice. Un raport final urmează să fie prezentat imediat ce va fi realizată o radiografie completă a incidentului, în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

Ancheta urmăreşte cadrul legal în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice prin care autorităţile naţionale de reglementare şi ACER sunt invitate să se alăture OTS-urilor în cadrul grupului de anchetă.

România, prin Transelectrica, face parte din grupurile de lucru specifice şi furnizează în permanenţă, alături de celelalte state europene, date care să contribuie la conturarea şi clarificarea condiţiilor în care s-a produs evenimentul.

Membră a asociaţiei ENTSO-E, România este parte integrantă a infrastructurii reţelei energetice europene, iar în acest sens, este urmărită o direcţie coordonată în infrastructura energetică europeană. În cazul producerii unor incidente care înglobează disfuncţionalităţi în reţeaua europeană de transport, expunerea la riscuri a statelor interconectate trebuie gestionată cu promptitudine.

”În situaţia din data de 8 ianuarie 2021, specialiştii din Transelectrica – atât din Dispecerul Energetic Naţional, cât şi din teritoriu – au acţionat cu profesionalism şi promptitudine pentru stabilizarea sistemului şi readucerea reţelei electrice naţionale de transport la condiţii normale de funcţionare într-un timp scurt, minimizând impactul evenimentului produs în reţeaua interconectată. Acest lucru a dovedit funcţionalitate şi viteză optimă de reacţie. La siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional, dar şi a sistemului european, contribuie sute de profesionişti capabili să gestioneze situaţii critice inevitabile, care îşi fac datoria cu excelenţă. În plus, obiectivele strategice ale Transelectrica pentru perioada următoare vizează realizarea unor proiecte de investiţii importante pentru consolidarea reţelei electrice de transport. Cel mai recent astfel de obiectiv atins a fost operaţionalizarea, în luna decembrie 2020, a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Oradea Sud – Nădab, finalizând astfel coridorul de transport Oradea Sud – Bekescsaba (HU)”, a declarat Cătălin Niţu, preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.

Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte analiza incidentului din reţeaua europeană interconectată, împreună cu celelalte state implicate, Transelectrica are o colaborare continuă cu organismele abilitate şi furnizează toate datele necesare şi participă activ în procesul de analiză stabilit.

”O astfel de investigaţie presupune analizarea unui volum imens de informaţii extrase din sistemele de conducere a proceselor, din sistemele de protecţii şi automatizări, atât a celor proprii, dar şi ale producătorilor de energie electrică şi ale operatorilor de distribuţie, precum şi de la toate instalaţiile electrice din toate statele implicate, cu participarea de specialişti din mai multe sectoare de activitate. Concluziile unei astfel de investigaţii vor conduce la implementarea unor măsuri pentru întărirea reţelei europene şi pentru prevenirea pe viitor a unor astfel de incidente”, a afirmat Cătălin Niţu.

Potrivit sursei citate, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice a fost separată în două zone din cauza întreruperilor survenite într-un timp foarte scurt.

Prin răspunsul automat şi eforturile coordonate întreprinse de Operatorii de Transport şi de Sistem din Europa continentală situaţia a fost stabilizată, în timp scurt revenindu-se la operaţiunile normale de funcţionare. Operatorii de Transport şi Sistem au colaborat şi s-au coordonat în mod eficient, pentru a reconecta cele două zone cât mai rapid.

Regele Suediei, Carl Gustav al XVI-lea, şi regina Silvia au fost vaccinaţi vineri împotriva COVID-19, a anunţat palatul regal, potrivit AFP, citat de Agerpres. 

Ambasada Suediei la București a publicat pe pagina sa de Facebook o poză cu regele Carl al XVI-lea Gustaf în timp ce i se administrează vaccinul împotriva noului coronavirus.

”Majestatea Sa, Regele Suediei, s-a vaccinat ieri (n.r. vineri)”, este mesajul simplu care însoțește fotografia ambasadei.

Cuplul regal a primit prima doză de vaccin la Castelul Stenhammar, situat la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de Stockholm, unde locuiesc în prezent.Regele Suediei are 74 de ani, iar soţia sa, Silvia, 77 de ani. Vaccinarea lor a fost ”efectuată la sfatul medicului regal”, a indicat palatul.

Cuplul regal suedez se alătură astfel suveranilor care au primit deja o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, printre aceştia figurând regina Regatului Unit, Elisabeta a II-a, şi regina Danemarcei, Margareta a II-a.

Tot vineri s-a vaccinat și președintele Klaus Iohannis, dând astfel startul celei de-a doua etape a campaniei de imunizare împotriva COVID-19 în România. 

Ulterior, sâmbătă, și premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19. 

În cea de-a doua etapă a campaniei urmează să fie vaccinate persoanele cu grad de risc și lucrători care desfășoară în domenii-cheie, esențiale:

Populația cu grad ridicat de risc

• Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
•  Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

• Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
• Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
• Personalul din sectorul economic vital:
  • Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
  • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
  • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
  • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
  • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
  • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
  • Transport de persoane și mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
  • Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
• Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
• Personalul poștal și din servicii de curierat;
• Personalul cultelor religioase;
• Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
• Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Conform CNCAV, vaccinarea persoanelor din prima etapă continuă, iar până la 31 ianuarie sunt deja programate la vaccinare 42.765 persoane, ceea ce înseamnă că până la finalul acestei luni 211.470 persoane ar putea fi vaccinate, adică 84,6% din totalul estimat.

În prima etapă de vaccinare, care a început la data de 27 decembrie 2020, până la data de 14 ianuarie, s-au vaccinat  67,5%, respectiv 168.705 persoane, din totalul estimat de 250.000 persoane eligibile pentru vaccinare.

Trebuie preciat că persoanele eligibile sunt cele care nu au trecut recent prin infecția cu SARS-CoV-2, nu au contraindicații de natură medicală și nu se află în izolare.

Consorțiul însărcinat cu proiectul gazoductului Nord Stream 2 a decis să amâne lucrările de construcție la conducta submarină, care trebuiau să fie reluate vineri, 15 ianuarie, în apele teritoriale ale Danemarcei, a precizat un purtător de cuvânt al consorțiului Nord Stream 2 AG pentru cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. 

”Avem permisiunea Agenţiei pentru energie din Danemarca să începem lucrările vineri. Însă aceasta nu înseamnă că vom relua efectiv vineri amplasarea de conducte”, a spus purtătorul de cuvânt. Acesta a precizat că în prezent se derulează verificarea echipamentelor. ”Acestea ar putea dura câteva zile, astfel încât nu putem avansa o dată exactă la care vor fi reluate lucrările”, a spus purtătorul de cuvânt. Abia la finele lunii ianuarie sau începutul lunii februarie va anunţa consorţiul Nord Stream 2 AG când vor fi reluate lucrările, a concluzionat purtătorul de cuvânt.

Declarațiile apar în contextul în care, în urmă cu câteva zle, Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni. ”Încercăm să informăm companiile cu privire la risc şi să le îndemnăm să se retragă înainte de a fi prea târziu”, a declarat o sursă din Guvernul Statelor Unite cu condiţia anonimatului.

Conform sursei americane, se aşteaptă ca Departamentul de Stat să emită un raport până joi sau vineri cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt incluse cele de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus această sursă.

Autoritatea maritimă din Germania (BSH) şi-a dat vineri acordul pentru ca lucrările la gazoductul Nord Stream 2 să poată fi reluate imediat.

Într-un comunicat de presă, BSH a precizat că a aprobat cererea navei care amplasează conducte să opereze în zona economică exclusivă germană începând de la finele lunii septembrie şi până la finele lunii mai, revenind asupra unei decizii anterioare conform căreia lucrările putea începe abia în luna mai.

Presa locală informează că există în continuare riscul ca lucrările de construcție să fie întârziate de acţiunile în justiţie ale organizaţiilor de mediu pentru că porţiunea care a mai rămas de construit din conducta Nord Stream 2 urmează să treacă printr-o arie naturală protejată pentru păsări.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.