Connect with us

U.E.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020: România, printre țările UE cu performanțe slabe în domeniul digital ca urmare a progreselor lente înregistrate în general

Published

on

internet

România se numără printre țările Uniunii Europene cu performanțe scăzute în domeniul digital, potrivit Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) publicat joi de Comisia Europeană. Astfel, țara noastră se clasează pe locul 26 din 28 în cadrul acestui clasament. 

Indicele economiei și societății digitale (DESI) monitorizează performanțele digitale globale din Europa și și urmărește progresul statelor europene cu privire la competitivitatea digitală.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, anul acesta s-au înregistrat progrese la nivelul statelor membre în toate domeniilor măsurate: conectivitate, competenţele digitale, utilizarea internetului de persoane particulare, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice, mai ales în contextul în care pandemia de coronavirus a arătat cât de vitală a devenit tehnologia digitală, prin posibilitatea de a munci de acasă, de a monitoriza răspândirea virusului sau de a avansa cercetările privind identificarea unor tratamente și vaccinuri.

Mai mult, indicatorii DESI relevanți pentru redresare arată că statele membre ale UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate, pentru a aloca spectru 5G astfel încât să se permită lansarea comercială a serviciilor 5G, pentru a îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor și pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor și a sectorului public.

”Criza declanșată de COVID-19 a demonstrat cât de important este pentru cetățeni și întreprinderi să fie conectați și să interacționeze online. Vom continua să colaborăm cu statele membre pentru a identifica domeniile în care sunt necesare mai multe investiții, astfel încât toți europenii să poată beneficia de serviciile și inovațiile digitale”, a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a menționat că ” întreprinderile utilizează acum, mai mult ca niciodată, soluții digitale. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru este valabil și pentru întreprinderile mici și mijlocii și că cele mai avansate tehnologii digitale sunt disponibile și utilizate pe scară largă în toate sectoarele economiei.”

Finlanda, Suedia, Danemarca și Țările de Jos sunt lideri la nivelul UE. Italia, România, Grecia și Bulgaria, la coada clasamentului

Finlanda, Suedia, Danemarca și Țările de Jos sunt liderii la nivelul UE în ceea ce privește performanța globală în domeniul digital. Aceste țări sunt urmate de Malta, Irlanda și Estonia. Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial.

Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde.

În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Țările de Jos, Malta și Spania. Performanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI.

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020.

Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.

Principalele constatări în cele 5 domenii digitale

Indicele economiei și societății digitale urmărește progresele înregistrate în statele membre în 5 domenii de politică principale, și anume conectivitatea, competențele digitale, utilizarea internetului de către persoane fizice, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Conectivitate

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt multe de făcut pentru a răspunde nevoilor aflate în creștere rapidă. Statele membre lucrează la transpunerea în legislația națională a noilor norme ale UE adoptate în 2018, în vederea promovării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate, atât fixe, cât și mobile.

În 2019, 78 % din gospodării aveau un abonament la internet fix în bandă largă, în creștere față de 70 % acum 5 ani, și aproape întreaga populație europeană beneficiază de acoperirea rețelelor 4G.

Cu toate acestea, doar 17 state membre au alocat deja un spectru în benzile „pionier” 5G, cu 5 mai multe decât anul trecut. Finlanda, Germania, Ungaria și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește pregătirea pentru 5G. 44 % din locuințele din UE au la dispoziție rețele de bandă largă de foarte mare capacitate fixe.

România se situează pe locul 11 în ceea ce privește conectivitatea, cu un punctaj de 56,2, mai mare decât media UE, care este 50,1. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea.

Capital uman

Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește competențele digitale, cu atât mai mult cu cât criza declanșată de COVID-19 a demonstrat că aceste competențe sunt esențiale pentru ca cetățenii să poată avea acces la informații și servicii. O mare parte a populației UE, mai precis 42 %, încă nu are nici măcar competențe digitale de bază.

În 2018, aproximativ 9,1 milioane de persoane lucrau ca specialiști în TIC în întreaga UE, cu 1,6 milioane mai mult decât cu 4 ani în urmă. 64 % din întreprinderile mari și 56 % din IMM-urile care au recrutat specialiști în domeniul TIC în 2018 au raportat că au găsit foarte greu persoane care să ocupe posturile vacante de specialist în TIC.

La acest capitol, România se situează pe locul 27 din 28 în ceea ce privește capitalul uman, stagnând în această privință comparativ cu anul precedent. Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE.

Utilizarea internetului

În sursa amintită mai sus este precizat că, în pofida faptului că pandemia a cauzat o creștere bruscă a utilizării internetului, această tendință era deja prezentă înainte de criză, 85 % din populație utilizând internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014).

Utilizarea apelurilor video a crescut cel mai mult, de la 49 % din utilizatorii de internet în 2018, la 60 % în 2019. Serviciile bancare și cumpărăturile prin internet sunt, de asemenea, mai populare decât în trecut, fiind folosite de 66 % și, respectiv, 71 % din utilizatorii de internet.

România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara.

Integrarea tehnologiei digitale

38,5 % din întreprinderile mari se bazează deja pe servicii de cloud avansate, iar 32,7 % au raportat că utilizează analiza volumelor mari de date. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor nu utilizează încă aceste tehnologii digitale; doar 17 % dintre IMM-uri utilizează servicii de cloud și doar 12 % recurg la analiza volumelor mari de date.

În ceea ce privește comerțul electronic, în 2019 doar 17,5 % din IMM-uri au vândut online produse sau servicii, în urma unei foarte ușoare creșteri de 1,4 puncte procentuale, în comparație cu 2016. În schimb, 39 % din întreprinderile mari au realizat vânzări online în 2019.

România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori.

Servicii publice digitale

Se conturează o tendință de creștere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul e-guvernării și al e-sănătății, creștere care permite sporirea eficienței și realizarea de economii de către guverne și întreprinderi, îmbunătățirea transparenței și asigurarea unui grad mai înalt de participare a cetățenilor la viața politică, este semnalat în comunicat.

67 % din utilizatorii de internet care au trimis formulare administrației lor publice în 2019 utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul serviciilor bazate pe TIC față de cele bazate pe hârtie. Cele mai bune performanțe în acest domeniu sunt înregistrate de Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE.

În contextul Planului de redresare pentru Europa, adoptat la 27 mai 2020, DESI va oferi analize specifice fiecărei țări, care vor sta la baza recomandărilor din domeniul digital ce vor formulate în cadrul semestrului european. Acest lucru va permite statelor membre să răspundă nevoilor lor în materie de reforme și de investiții și să acorde prioritate acestor nevoi, facilitând astfel accesul la Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 560 de miliarde de euro . Mecanismul va pune la dispoziția statelor membre fonduri menite să sporească reziliența economiilor lor și să asigure faptul că investițiile și reformele vor sprijini tranziția verde și tranziția digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat, precum și pe baza studiilor specializate și a metodelor de colectare.

Rapoartele DESI pentru 2020 se bazează pe datele din anul 2019. Pentru a îmbunătăți metodologia de elaborare a indicelui și pentru a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice, ediția 2020 a suferit o serie de modificări, aceasta incluzând acum și acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate (VHCN) fixe.

DESI a fost recalculat pentru anii anteriori pentru toate țările, astfel încât să reflecte modificările în alegerea indicatorilor și rectificările datelor subiacente efectuate. Astfel, este posibil ca punctajele și locul în clasament corespunzătoare fiecărei țări să fi suferit modificări în comparație cu publicațiile anterioare. Întrucât cifrele fac referire la anul 2019, Regatul Unit este inclus în DESI pentru 2020 și în mediile calculate la nivelul UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, l-a asigurat pe eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul European, de angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025 în lupta împotriva cancerului.

Europarlamentarul român a adresat Comisiei Europene o întrebare despre cum intenționează să acționeze în viitor pentru ca planul european de combatere a cancerului să își atingă obiectivele.

“În 2016, cancerul a reprezentat cauza principală a deceselor provocate de alcool, cu un procent de 29 %, urmat de ciroza hepatică (20%), de bolile cardiovasculare (19%) și de vătămările corporale (18%)”, a subliniat Motreanu (PNL, PPE), în motivarea întrebării sale.

Potrivit eurodeputatului, comisarul Stella Kyriakides a reamintit angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025, ca parte a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

“Efectele nocive ale alcoolului reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică din UE”, a subliniat Kyriakides în răspunsul său către vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Mai mult, Planul european de luptă împotriva cancerului propune acțiuni de informare, între care etichetarea băuturilor alcoolice, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză. Părțile interesate și specialiștii în domeniul sănătății sunt invitați să sprijine aplicarea planului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că “nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de “repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat miercuri numirea lui Mark Gitenstein în calitate de viitor ambasador al SUA la Uniunea Europeană, pe care a făcut-o marţi preşedintele american Joe Biden.

„Salut nominalizarea de către Joe Biden a lui Mark Gitenstein pentru a deveni Reprezentantul SUA pe lângă UE. Avem o agendă transatlantică și globală importantă pe care trebuie să o ducem mai departe. Avem nevoie de toată lumea pe punte și aștept cu nerăbdare să lucrez cu el atunci când va fi confirmat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Citiți și: Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu2 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

COMISIA EUROPEANA2 mins ago

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

ROMÂNIA22 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN32 mins ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE56 mins ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.3 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending