Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Corina Cretu: Obiectivul nr.1 este crearea de locuri de munca. Consider o obligatie morala sa ma axez pe tarile care au cea mai mare nevoie de fonduri europene”

Published

on

Noul Comisar european pentru Politica Regionala, Corina Cretu, a declarat in cadrul unui interviu acordat EurActiv.ro ca principalul criteriu dupa care vor fi evaluate Programele Operationale propuse de statele membre pentru fondurile 2014-2020 va fi crerea de locuri de munca.

corina-cretuO alta prioritate subliniata: consultarile cu mediul privat si autoritatile locale, necesare in toate etapele gestionarii fondurilor. In plus, Cretu a spus ca va fi initiata asistenta tehnica pentru a salva in 2015 finantarile neabsorbite inca pe actualul exercitiu financiar (2007-2013). 

EurActiv.ro: Care sunt concret activitatile pe care le veti face inca de la inceput, in primele saptamani? 

Corina Cretu: Suntem in faza de incheiere a Acordurilor de Parteneriat pentru atragerea Fondurilor Europene si de Investitii 2014-2020. Comisarul Johannes Hahn isi propunea sa le incheie pe toate pana la finalul lunii octombrie, nu stiu daca va reusi, in orice caz, noi vom incepe negocierea Programelor Operationale (PO) – un proces foarte important, pentru ca fiecare tara va trebui prin PO sa raspunda noii legislatii. Din punctul meu de vedere, vrea sa declar ca obiectivul nr 1 este sa cream locuri de munca, sa raspundem nevoilor cetatenilor deci vom analiza fiecare Program in parte si vom urmari acest criteriu. Vor fi peste 300 de programe de analizat in aceasta perioada si imi propun sa finalizam in jur de 150 pana la sfarsitul anului. Aceasta depinde si de statele membre, in ce masura vin cu programe de calitate. 

EurActiv.ro: Ce intentionati sa faceti pentru a mai salva absorbtia fondurilor UE 2007-2013, in ultimul an in care se mai pot atrage finantari? 

Corina Cretu: Exista 5 state membre, intre care si Romania, care au absorbit mai putin de 50% din fondurile alocate pentru 2007-2013. Imi propun sa organizam un grup de lucru pentru a ajuta acest tari. Fiecare stat are proiecte ambitioase, la noi – stiu ca domnul Teodorovici vorbeste de absobtie de 80%.Este adevarat, s-au facut progrese foarte mari din 2011 pana la nivelul de acum, de 40% absorbtie, dar nu stiu daca intr-un an aceste state vor reusi sa faca ce nu au facut in sapte ani. In orice caz, din punctul meu de vedere, noi, Comisia Europeana si serviciile Directoratului General Politica Regionala (DG Regio) incercam sa lansam niste instrumente de ajutorare, de asistenta tehnica, inclusiv sa trimitem economisti in acesta tari, pentru ca sunt bani importanti care altfel se pierd. Este important ca fondurile sa se cheltuie in aceste tari care sunt mai putini dezvoltate. Provin dintr-o tara in care sapte din opt regiuni sunt dintre cele mai putin dezvoltate, deci pentru mine consider ca este o obligatie morala sa ma axez asupra acestor tari care au cea mai mare nevoie de fonduri europene. Dar fara a face niciun fel de rabat de la calitate. 

“Nu voi pune niciodata criteriul vitezei inainte de cel al calitatii”

Corina Cretu: Important este ca aceste fonduri sa aduca valoare adaugata, sa creeze locuri de munca. Cred ca avem nevoie sa lansam si un program de comunicare mai activ, sunt convinsa ca nu toti beneficiarii sau potentialii beneficiari stiu foarte bine regulile care acum sunt mai clare si procedurile mai simplificate – ma refer la noile reguli adoptate cu un an in urma. Una din prioritatile mele este ca atat la nivelul Comisiei cat si al Statelor Membre sa imbunatatim comunicarea in privinta rolului si a beneficiilor pe care le aduce Politica Regionala in viata fiecarui cetatean. Trebuie sa impulsionam Statele sa ia masuri si sa foloseasca toate instrumentele: asistenta tehnica, cursuri de formare, cunoasterea instrumentelor financiare puse la dispozitie de catre BEI, una din prioritati va fi impulsionarea IMM: foarte multe au retineri in accesarea fondurilor. Dar exista o serie de instrumente precum Jaspers, Jasmine; se va lucra cu Banca Europeana de Investitii pe instrumente financiare si as vrea sa dezvoltam si un program de comunicare.

Interviul integral, disponibil AICI.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker crede că istoria îi va da dreptate Angelei Merkel: Poți face multe de la Berlin, dar nu să conduci sau să divizezi Europa

Published

on

© Consilium.europa.eu

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a lăudat-o pe cancelarul german Angela Merkel pentru politica sa de primire a refugiaţilor, transmite DPA, citând un interviu pentru publicația Bild.

“Angela Merkel a făcut lucrul potrivit în toamna anului 2015, iar istoria va confirma acest lucru. Dacă ar fi închis frontiera germană, Austria şi Ungaria s-ar fi prăbuşit sub povara refugiaţilor. Acesta este adevărul”, a declarat Jean-Claude Juncker, conform Agerpres.

Întrebat dacă Angela Merkel a condus sau a divizat Uniunea Europeană, Juncker a răspuns: “Puteţi face multe de la Berlin. Asta-i adevărat. Dar o singură persoană nu poate nici să conducă şi nici să divizeze UE. În Europa ai întotdeauna nevoie de aliaţi solizi pe care să te poţi baza şi de mulţi prieteni dacă vrei să realizezi ceva“.

Președintele Comisiei Europene se numără printre cei care o apreciază pe Angela Merkel, cea care l-a susținut în 2014 pentru a deveni șeful executivului european.

De altfel, speculațiile privind alegerea lui Merkel în funcția de președinte al Consiliului European au apărut după ce Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, a declarat că Angela Merkel este „foarte calificată” pentru a conduce o instituție europeană.

În perioada 2015-2016, în timpul crizei migrației, când și amenințările teroriste s-au întețit, popularitatea Angelei Merkel a suferit o dramatică diminuare, iar criticile politice s-au acutizat. Cu toate acestea, cancelarul german a câștigat alegerile legislative din 2017 și a format, cu dificultate totuși, o nouă majoritate care să o mențină în fruntea Germaniei.

Angela Merkel, cea care ar urma să-l egaleze în 2021 pe Helmut Kohl ca longevitate în funcția de cancelar al Germaniei, este la ora actuală cel mai vechi membru al Consiliului European.

Cancelar al Germaniei din 2005, Merkel a reprezentat Germania la toate reuniunile Consiliului European din ultimii 14 ani, perioadă în care, spre comparație, Franța a fost reprezentată de patru președinți, Italia de șapte prim-miniștri, Marea Britanie de patru premieri sau Spania de trei șefi ai guvernului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Regulamentul GDPR, la un an de la intrarea în vigoare: Au fost înregistrate aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal

Published

on

Aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale sunt rezultatele raportate de Comisia Europeană (CE) la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), la 25 mai 2018, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La 25 mai sărbătorim intrarea în vigoare a noilor norme europene în materie de protecţie a datelor, şi anume a Regulamentului general privind protecţia datelor, cunoscut ca GDPR. Aceste norme revoluţionare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au şi devenit un punct de referinţă la nivel mondial. Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor“, au afirmat, într-o declaraţie comună, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi Vera Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că, în decurs de un an, au fost înregistrate aproximativ 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale.

Cei doi oficiali europeni au punctat, totodată, că datorită noului Regulament european privind protecţia datelor cu caracter personal autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

“De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator”, menţionează reprezentanţii Comisiei.

Potrivit oficialilor, citaţi într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene, date recente arată că aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor, în creştere faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru.

“Principiile GDPR sunt o sursă de inspiraţie şi pentru ţări din afara Europei. Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente. O astfel de convergenţă ascendentă oferă noi oportunităţi de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere şi securitate. Regulamentul general privind protecţia datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic şi nu se realizează peste noapte. Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă şi uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera şi spiritul GDPR pentru a crea un mediu previzibil şi pentru a evita sarcinile inutile pentru părţile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul European pentru Protecţia Datelor şi cu autorităţile naţionale de protecţie a datelor, precum şi cu întreprinderile şi societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme”, susţin Andrus Ansip şi Vera Jourová.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

În cadrul sondajului Eurobarometru privind GDPR au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a GDPR în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 13 iunie, dată la care va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru special. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending