Într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, europarlamentarul Ramona Mănescu a explicat care sunt provocările Uniunii Europene de la graniță, insistând asupra presiunii exercitate de Moscova, dar și asupra măsurilor care pot fi luate de Uniune pentru a fi mai eficientă în contracararea acesteia.
Mai mult, eurodeputatul a abordat și problematica independenței energetice a UE, precum și diversificarea surselor de energie.
Dan Cărbunaru: Ce ne puteți spune de legat de provocările lansate de Rusia la adresa UE după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea? Cu ce resurse și în ce context potrivit poate Uniunea Europeană să facă față unor astfel de provocări?
Ramona Mănescu: Ați subliniat foarte bine provocările Rusiei după anexarea Crimeei și de ce după acest eveniment, nu pentru că atunci au început agresiunile Rusiei împotriva UE, ci pentru că atunci le-am conștientizat noi. Este foarte adevărat că după acea anexare ne-am trezit, a fost un duș rece pentru UE și am ieșit din zona de confort, încercând nu doar să contracarăm, dar să găsim și resurse, mecanisme, prin care să discutăm cu Rusia și să avem un dialog într-un anumit format. Sigur că pentru UE și desigur, și pentru România, este foarte importantă o bună relație cu Rusia. Preferi să-i ai ca parteneri, mai degrabă, decât ca inamici. Este un vecin foarte mare, în vecinătatea estică a Uniunii, însă orice parteneriat trebuie să se bazeze pe principii clare de drept internațional, respectate de ambele părți și garantarea securității și integrității statelor, în principal din vecinătatea estică a UE. Pe noi ne interesează foarte mult această vecinătate pentru că nu ne dorim conflict la granița estică a UE. România resimte foarte acut aceste tensiuni de la granița estică. Atunci UE ar trebui să gândească niște mecanisme de protecție. PPE chiar a elaborat un document pe care noi îl discutăm deja în grup și pe care dorim să îl propunem și Parlamentului și care este în acord și cu ceea ce a spus domnul Juncker, președintele Comisiei Europene. Vrem parteneriat dar Rusia trebuie să respecte anumite principii. Noi trebuie să ne echipăm cu acele resurse, iar acelea sunt politicile comune. Politici interne, politici externe, dar acestea trebuie să fie coerente, să aibă aceeași direcție. Trebuie să avem politici comune privind migrația, trebuie să avem privind securitatea la granițele externe UE, privind neproliferarea, privind securitatea energetică. Vorbim de amenințările hibride la care Rusia ne-a supus cu foarte mult succes pe alocuri și pe care noi trebuie să le abordăm. Alte politici sunt în domeniul schimbărilor climatice, în domeniul comerțului. Deci există un palier foarte larg de politici comune ale UE care trebuie să se alinieze astfel încât UE să fie în orice moment capabilă să reacționeze și să acționeze.
Dan Cărbunaru: Dintre toate aceste provocări ați menționat deja manifestările hibride. Cât de serioase sunt acestea și ne confruntăm deja cu efectele lor? Și ce măsuri putem lua pentru a preveni apariția de noi amenințări de acest tip?
Ramona Mănescu: Știți că a fost un moment în care România în cadrul UE și eu împreună cu câțiva colegi din Parlamentul European am încercat să aducem în prim-plan aceste amenințări. Foarte multe state din Vestul Europei nu resimțeau încă aceste amenințări, iar noi, puțin mai obșinuiți și mai antrenați cu istoria și de relația pe care am avut-o de cu Rusia, am observat destul de repede care sunt amenințările, modurile lor de exprimare și ceea ce ar trebui să facem pentru a le contracara. Este vorba de propaganda Rusiei împotriva UE, de atacurile fie în presă, fie prin dezinformare, încercarea rusă de destabilizare a UE din interior, de a interfera cu sistemele democratice din statele membre, și de a își exercita influența în anumite alegeri. Sigur că toate acestea creează premizele destabilizării din interior. Am constatat că Rusia are o strategie pentru a destabiliza Uniunea Europeană și acțiunile sunt menite să aibă un singur rezultat, să slăbească Uniunea Europeană. Acum noi, imediat ce le constatăm, trebuie să venim cu soluții și soluțiile pe care le-am propus, în afară de faptul că vrem să stabilim un cadru foarte clar și de principii de colaborare foarte strânse cu Rusia, când vine vorba de dezinformare și influența pe care Rusia a exercitat-o în UE, noi am cerut o mai mare transparență a modului în care sunt finanțate partidele politice în Europa. Am văzut că Rusia s-a implicat în mod direct în finanațarea unor partide radicale. Avem nevoie de un mecanism prin care să verificăm și să cerem transparență organizațiilor neguvernamentale și modul în care sunt finanțate. Vreau să spun că sigur că ONG-urile s-au obișnuit să fie tratae într-un mod destul de favorizant și este greu să le fie cerute sursele finanțare. Foarte multe au ca sursă de finanțare Moscova iar eu le-aș răspunde celor care vor fi deranjate de acest lucru faptul că dacă pot să înțeleg că un partid politic își asigură o doctrină, vreau să fiu sigură că acel ONG este independent. Cât de independent ca o asociație non-profit poți fi dacă fondurile tale vin împreună cu mesajele dintr-o anumită zonă? Știu că Rusia nu acceptă și nu înscrie ONG-uri care au altă finanțare în afară de cea rusească. Nu este vorba de a îngrădi dreptul societății civile, ci de a proteja cetățenii europeni de interferențe nocive din exterior.
Dan Cărbunaru: Există această dezbatere privind finanțarea partidelor politice și a ONG-urilor, dar, în general, când ne-am confruntat cu provocări în Europa, mă gândesc și la amenințările teroriste, dar și la altele, a fost o dezbatere în ce măsură adaptarea la provocări, căutarea celui mai potrivit răspuns, nu ar duce la pericilitarea unor drepturi fundamentale. În permananeță UE a făcut eforturi pentru a nu diminua nivelul de democrație din interiorul său.
Ramona Mănescu: Noi avem această datorie, de a ne asigura că dreptul la libertatea de exprimare al societății civile nu este îngrădit. Pe de altă parte, dacă ea este liberă să funcționeze, eu cred că transparența finanțării nu poate să îi dăuneze, ci poate să îi aducă un plus de credibilitate acțiunilor pe care acele ONG-uri le întreprind.
Dan Cărbunaru: Vorbind de România, există un context de provocări, de amenințări hibride în zona de Est, dar poate multe vulnerabilități la nivel cibernetic. Se vorbește despre acestea și în cadrul NATO, dar și al UE. Ce poate face România în aceste domenii?
Ramona Mănescu: România cred că este destul de echipată în acest domeniu față de alte state membre și într-adevăr există aceste amenințări cibernetice. Am văzut că în ultimul an au avut loc numeroase atacuri cibernetice care nu doar că ne-au pus pe gânduri, dar ne-au grăbit modul nostru destul de lent de a ne organiza și de acționa. Ceea ce am făcut în cadrul UE sunt câteva unități de contracarere. Este Stratcom Task Force care deja acționează și care are reprezentare și acoperire în toate statele membre. România este destul de bine echipată și noi am fost cei care am oferit sprijin celor din UE și celor din NATO. Exită o colaborare foarte bună între UE și NATO pe acest palier, există centre de excelență comune UE-NATO în ceea ce privește amenințarea cyber. Ceea ce este de menționat este că nu trebuie să ne limităm la a constata și a găsi soluții tehnice, ci trebuie să criminalizăm terorismul și atacurile cibernetice deoarece dacă vom avea o legislație internațională, și răspunsul statelor membre va fi mult mai ușor de implementat, de urmărit. Este bine și pentru state, dar și pentru companii private. Este bine și pentru companiile care creează aceste soluții pentru că va fi mult mai ușor de implementat, deci trebuie să avem în vedere și aspectul criminalizării actului în sine pentru a avea cadrul legislativ pe baza căruia să acționăm. Spuneam de România că este bine echipată, România oferă deja din expertiză și din cunoștințe pentru respectarea spațiului ucrainean și cred că România poate să își dezvolte și mai mult capacitățile, chiar și în cadrul acelui buget de 2% alocat apărării. Așa cum știm s-a dezvoltat o armă nouă, cea cyber, deci România poate, în cadrul acestui buget să contruibe semnificativ la efortul de apărare cyber. Efectul și beneficiul va fi nu doar pentru România, ci pentru toate celelate state. Internetul nu are granițe iar atacurile se pot întâmpla oriunde.
Dan Cărbunaru: Securitatea energetică este o temă intens dezbătută în Parlamentul European. Din această perspectivă ce ne puteți spune?
Este o temă importantă și pentru România, și datorită poziționării dar și datorită faptului că țara noastră are resurse energetice de invidiat de către alții. Mă refeream la această strategie a independenței energetice pe care Comisia Europeană și Parlamentul European au lansat-o acum câțiva ani, încercăm să păstrăm linia de a obține securitate energetică prin independența energetică, acesta însemnând diversificarea surselor care vin spre Europa, să încercăm să ne detașăm de gazul rusesc, fără a renunța la acesta pentru că este absolut imposibil, nu poate fi înlocuit în totalitate, dar să găsim și alte surse. Președintele Juncker a subliniat o dată în plus lucrul acesta, dar și președintele PPE, spunând că nu trebuie să mergem în continuare cu Nord Stream 2 și să încercăm să lăsăm deoparte beneficiile pe care o țară sau alta le poate avea de pe urma acestui proiect și să ne gândim la benficiile generale ale UE. Acesta este un mesaj foarte clar și arată că există voință politică spre independență. Pot menționa proiectul BRUA, finanțat de UE în care România este vedeta, pe care l-a obținut foate greu și cu mult efort. Există foarte multe obstacole deoarece sunt mulți cei care vor să îl oprească. Părerea mea este că nu va fi oprit deoarece nu este doar în beneficiul României, ci mai degrabă în beneficiul statelor vecine României, și noi vom continua să suținem acest lucru și posibilitățile României de a se dezvolta ca hub energetic.
–
