Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu fațete uneori controversate, secretar de stat și consilier pentru securitate națională sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa miercuri, într-un comunicat de presă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Un jucător cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger “a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.

Evreu german născut pe 27 mai 1923 în Bavaria, un bărbat cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale. Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor de şcoală, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.

Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat. A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.

Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam. A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.

Fără Kissinger, America a pierdut “una dintre cele mai ascultate voci ale sale în politica externă”, a reacţionat fostul preşedinte republican George W. Bush.

Faptul că un astfel de om, un refugiat din Germania nazistă, a putut deveni şef al diplomaţiei americane “vorbeşte atât despre măreţia sa, cât şi despre măreţia Americii”, a adăugat fostul preşedinte republican într-un comunicat de presă. 

Secretarul de stat american Antony Blinken va efectua o vizită în Macedonia de Nord, Israel, Cisiordania și Emiratele Arabe Unite, după ce va fi participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, anunță Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

În timpul vizitei sale în Macedonia de Nord, secretarul Blinken se va întâlni cu omologii din cadrul OSCE, reafirmând angajamentul ferm al Statelor Unite față de OSCE și față de misiunea sa principală de promovare a securității, stabilității și cooperării între state, cu un accent deosebit pe drepturile omului și pe soluționarea pașnică a disputelor. 

Secretarul Blinken va sublinia, de asemenea, rolul esențial jucat de OSCE în promovarea securității globale în întreaga regiune și va mulțumi Macedoniei de Nord pentru rolul său de lider.

În Israel și în Cisiordania, secretarul Blinken va discuta despre dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional, precum și despre eforturile continue de a asigura eliberarea ostaticilor rămași, de a proteja viața civililor în timpul operațiunilor Israelului în Gaza și de a accelera asistența umanitară pentru civilii din Gaza.

Secretarul a discuta, de asemenea, despre principiile pe care le-a prezentat la Tokyo la 8 noiembrie, despre măsurile concrete pentru a promova crearea unui viitor stat palestinian și despre necesitatea de a împiedica extinderea conflictului.

Citiți și: SUA susțin unificarea Fâșiei Gaza cu Cisiordania sub Autoritatea Palestiniană și soluția cu două state drept „elemente-cheie ale unei păci și securități durabile” în Orientul Mijlociu

În cele din urmă, secretarul Blinken se va deplasa la Dubai pentru a participa la Conferința ONU privind clima, COP28, unde va discuta cu liderii despre necesitatea de a continua acțiunile globale pentru a aborda criza climatică. Secretarul se va întâlni, de asemenea, cu omologi pe probleme regionale, inclusiv conflictul dintre Israel și Hamas.

Această vizită la lui Blinken în Orientul Mijlocu este a treia de când a izbucnit conflictul între Israel și Hamas, la 7 octombrie, și vine într-un context în care armistițiul facilitate de Statele Unite, Egipt și Qatar a intrat în cea de-a cincea zi.

Conform prevederilor înțelegerii, Hamas a eliberat 50 de femei și copii israelieni, dintre cei 240 de ostatici pe care i-au capturat în timpul masacrului de la începutul lunii octombrie, informează Reuters.

În schimb, Israelul a eliberat 150 de palestinieni, toți femei și adolescenți.

Cooperarea instituțională dintre România și Statele Unite are deja o istorie importantă în domeniul culturii, a evidențiat ministrul Culturii, Raluca Turcan, în cadrul unei întâlniri cu Scott Weinheold și echipa sa din cadrul Departamentului de Stat, Biroul de afaceri în domeniul culturii și educației.

Potrivit unui mesaj publicat de aceasta pe pagina de Facebook, discuțiile au vizat perspectivele unor parteneriate care să dezvolte schimbul de experiență în domeniul cultural.

”Am regăsit obiective comune de acțiune în măsurile legislative și administrative pentru protejarea și restaurarea patrimoniului cultural mobil și imobil, precum și pentru prevenirea și combaterea traficului de bunuri culturale”, a precizat Turcan.

Un alt subiect de importanță prioritară pentru ambele națiuni este ”repornirea schemei de sprijin pentru producția de opere audiovizuale în România, companiile americane având o îndelungată  colaborare cu producătorii români”.

”Odată cu reluarea acestui program în subordinea Ministerului Culturii, România va reveni pe harta destinațiilor de producție, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai strânsă și schimburi comerciale și culturale în industria filmului”, consideră Raluca Turcan.

Ea a ținut să le mulțumească gazdelor pentru această întâlnire și, împreună cu colegii de la Ambasada României la Washington, ”vom continua colaborarea cu Departamentul de Stat în aceste zone deosebit de importante pentru diplomația culturală și întărirea legăturilor comerciale dintre țările noastre în industriile creative”.

Ministrul Culturii se află până pe 2 decembrie într-o vizită în Statele Unite care prevedere, pe lângă întâlniri cu reprezentați ai Congresului american, ai Departamentului de Stat american, precum și cu profesioniști din domeniul cultural și academic din Washington și reprezentanți ai industriei de film, și o întâlnire specială cu comunitatea de români din Washington D.C.