Șeful Delegației României la APCE, Ionuț Stroe a susținut în plenul Consiliului Europei inițiativa țării noastre în parteneriat cu Spania de a se înființa un tribunal antiterorism ca măsură de luptă împotriva acestui fenomen care în ultimul an a lovit Europa dar și Egiptul și Libanul.
“E important să vă atrag atenția asupra inițiativei României și Spaniei de a se înființa un tribunal internațional de luptă împotriva terorismului. Este nevoie de decizie politică sub acest aspect și cred că un instrument legal atât de puternic se va dovedi indispensabil în scurt timp. România consideră că procesul de dezbatere care este generat de iniţiativa privind tribunalul antiterorism are o valoare deosebită, din cel puţin două puncte de vedere – primul se referă la transmiterea unui mesaj coerent cu privire la faptul că lupta împotriva unui fenomen răspândit la nivel global, precum terorismul, necesită un răspuns adecvat prin instrumentele dreptului internaţional și al doilea punct de vedere se referă la generarea de idei care ar putea avea efecte benefice în privinţa deblocării procesului unor negocieri internaţionale, cu privire la care, până în prezent, comunitatea internaţională pare să nu fi găsit soluţii (cum ar fi identificarea unei definiţii universal acceptate a terorismului)” a susținut Ionuț Stroe, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.
De altfel, Ionuț Stroe a militat în luarea sa de poziție pentru nevoia de a se concretiza și eficientiza rapid cooperarea dintre instituțiile europene, internaționale și naționale privind prevenția, securitatea la frontiere dar și pentru protecția infrastructurii de importanță strategică în schimbul de informații. Un alt element apărut pe scena terorismului îl reprezintă situația Foreign Fighters, un fenomen care capătă proporții din ce în ce mai îngrijorătoare și care trebuie tratat cu maximă responsabilitate.
“Avem nevoie să căutăm nu doar soluții pentru rezolvarea consecințelor acțiunilor teroriștilor, ci în mod obligatoriu trebuie să mergem la rădăcina cauzelor acestui flagel mondial“, a conchis Ionuț Stroe, aflat de luni la Strasbourg.
Ce înseamnă Curtea Internațională împotriva Terorismului?
Pornind de la obiectivul general al inițiativei – lupta împotriva terorismului prin dreptul internațional penal – grupul de lucru format din experți juridici din România, Spania și Olanda și-a propus identificarea posibilelor soluții pentru înființarea Curții Internaționale împotriva Terorismului. Identificarea acestor soluții presupune un proces de dezbatere și reflecție complex, întrucât este necesar ca acestea să se bucure de cea mai largă susținere pe plan internațional.
România și Spania își doresc ca ideile prezentate mai jos să fie luate în considerare ca punct de plecare într-o dezbatere în care să fie implicați cât mai mulți actori: state, organizații internaţionale non-guvernamentale, mediul academic.
Curtea Internațională împotriva Terorismului (CIT) ar urma să judece persoanele vinovate de comiterea crimei de terorism. Competenţa Curţii ar acţiona neretroactiv, începând din momentul creării sale.
În ceea ce privește relaţia între competenţa CIT şi competenţa instanţelor naţionale se propune aplicarea principiului subsidiarității/complementarităţii: CIT va „intra în acţiune” numai atunci când instanţele naţionale nu vor manifesta dorinţa sau nu vor avea capacitatea de a urmări şi judeca o persoană vinovată de terorism. Prin aplicarea principiului subsidiarității/complementarităţii au fost urmărite două obiective: în primul rând, întărirea capacităţii statelor şi descurajarea acestora de a oferi „protecţie” teroriştilor, şi, în al doilea rând, concentrarea acţiunii CIT către statele care nu au voinţa sau, din cauza situaţiei interne, nu au capacitatea de a reprima terorismul.
Cum va „arăta” viitoarea Curte?
CIT ar urma să fie foarte asemănătoare cu instanţele internaționale penale existente, cu accent pe eficienţă şi economisirea resurselor financiare.
Curtea ar avea un număr corespunzător de judecători (între 11-15), luând în considerare o reprezentare echilibrată a principalelor sisteme juridice ale lumii, reprezentarea geografică echitabilă și egalitatea de gen. Judecătorii vor putea fi aleșidintre persoanele care se bucură de o înaltă moralitate, cunoscute pentru imparţialitatea şi integritatea lor, având o înaltă competență recunoscută în domeniul dreptului internațional/dreptului penal.
Curtea va avea mai multe grade de jurisdicție care să permită atacarea deciziilor.Principiile generale de drept penal care decurg din prevederile naționale ale sistemelor juridice ale lumii vor fi luate în considerare în definirea mecanismului procedural al curții internaționale.
În cadrul Curții va funcționa un Birou al Procurorului. Ca un element de noutate, România a propus să se aibă în vedere crearea unei „forţe multinaţionale de poliţie şi securitate”, care ar acţiona, în cadrul Biroului Procurorului, în situaţia în care un stat nu ar dori sau nu ar putea să coopereze cu CIT în desfăşurarea anchetei. Inițiativa României vizează crearea unei structuri mai eficiente în acest domeniu, inclusiv pentru strângerea probelor la nivel transnațional, care ar putea fi foarte necesară, luând în considerare infracțiunile prevăzute de Rezoluția Consiliului de Securitate 2178 (2014) privind amenințări la adresa păcii și securității internaționale cauzate de fapte teroriste.
.
.
