Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat marți că o nouă colonie israeliană din Înălțimile Gonal să poarte numele președintelui american Donald Trump, pentru a-i mulțumi că a recunoscut luna trecută suveranitatea Israelului în această zonă strategică, informează DPA și EFE, citate de Agerpres.

Israelienii au fost ”profund mişcaţi” de decizia lui Trump de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, a subliniat Netanyahu într-o înregistrare video difuzată în timpul unei vizite cu familia în zonă.

”De aceea, după vacanţa de Paşte, intenţionez să propun în guvern o rezoluţie privind numirea unei noi comunităţi de pe Înălţimile Golan după preşedintele Donald J.Trump”, a declarat Netanyahu, care a lansat discuţii cu potenţiali parteneri de coaliţie pentru a forma un nou cabinet, după ce a câştigat alegerile legislative din 9 aprilie.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Nu trebuie omis faptul că premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

Consilierul de la Casa Albă, Jared Kushner a anunțat că planual de pace israeliano-palestinian promis de președintele Donald Trump urmează să fie dezvăluit după Ramadan, care se încheie pe 4 iunie.

Fără experienţă diplomatică la început, ginerele preşedintelui a reuşit până acum să păstreze secretul asupra conţinutului planului său, pe care lideri palestinieni l-au respins înainte ca măcar să fie publicat, negându-i preşedintelui american orice statut de mediator, după ce a recunoscut în mod unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Amintim faptul că foști politicieni europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisaore adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Washingtonul a ”demonstrat de asemenea o indiferenţă deranjantă faţă de extinderea colonizării israeliene” în Cisiordania şi a tăiat ajutorul de sute de milioane de dolari pentru palestinieni, o mişcare care, potrivit scrisorii, ”pune în pericol securitatea şi stabilitatea diferitelor ţări situate în vecinătatea Europei”.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Custodele Coroanei, Margareta, se declară ”consternată” de atentatele din biserici și spații publice din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire brabnică celor răniți”.

”Alături de întreaga Familie Regală, îmi exprim consternarea şi profunda durere pentru violenţa care s-a abătut asupra multor oameni paşnici, localnici şi străini, în oraşe din Sri Lanka. Atentatele din biserici şi spaţii publice din Sri Lanka, produse în ziua în care credincioşii catolici sărbătoreau Duminica Paştelui, sunt o crimă abominabilă. Viaţa a sute de oameni nevinovaţi a fost luată, în timp ce alte sute de oameni vor rămâne cu traume fizice şi psihice pentru totdeauna. Sunt cu tot sufletul alături de familiile îndoliate şi urez însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în masajul Majestății Sale Margareta, conform romaniaregala.ro.

Cel puțin 290 de oameni au murit în atentatele coordonate din Sri Lanka, în duminica Paștelui. Atacurile teroriste au fost comise de agresori sinucigași, a precizat guvernul. Alte sute de oameni au fost rănite în seria de explozii care a țintit biserici și hoteluri de lux din mai multe regiuni ale țării.

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are ”o șansă” de a-și îmbunătăți relațiile cu Ucraina după alegerea noului președinte ucrainean, Volodimir Zelenski, adoptând totuși o poziție rezervată, spunând că nu vrea să-și facă ”iluzii”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă de ameliorare a cooperării cu ţara noastră”, a declarat pe pagina sa de Facebook premierul Dmitri Medvedev, primul oficial de rang înalt de la Moscova care a reacţionat după victoria zdrobitoare duminică seara a lui Volodimir Zelenski – un actor de comedie fără experienţă politică – în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Medvedev a adăugat totuşi că ”nu-şi face iluzii” cu privire la Zelenski, afirmând că, ”fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale” electorale.

Scrutinul ”a arătat o cerere clară pentru o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor în Ucraina”, consideră prim-ministrul rus.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko.

De altfel, rezultatele obținute de Zelenski reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72.7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27.3%.

Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, desfășurate acum trei săptămâni, când Volodimir Zelenski a obținut 30% din totalul voturilor exprimate atunci, adică 5.7 milioane de voturi, la mare distanță urmat de Poroșenko, cu aproape 16%, cu circa 3 milioane de voturi.

Rezultatele de duminică, 21 aprilie, reprezintă un vot de blam împotriva principalului contracandidat al lui Zelenski, actualul președinte Petro Poroșenko, rămas insensibil la de standardele înalte pe care opinia publică și le-a fixat în materie de luptă împotriva corupției.

La ce ne putem aștepta de la viitorul președinte al Ucrainei?

Fără experiență politică și fără competențe în vreun domeniu din zona politică, putem contura un tablou general al mandatului viitorului președinte ucrainean aplecându-ne atenția asupraechipei de consilieri pe care Zelenski a avut-o în timpul campaniei electorale care l-a dus spre victorie: aproximativ 50 de oameni, mare parte din ei necunoscuți publicului larg, unii absolvenți ai unor prestigioase universități americane, alții fiind apropiați de Rusia.

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Razumkov, este un promotor al comunicării în limba rusă, deranjat de ruperea relațiilor diplomatice cu Moscova după începutul războiului din Donbas, în urma căruia au murit peste 13.000 de persoane, anunță ABC News.

Razumkov și-a arătat, de asemenea, opoziția față de legea ucraineană privind reintegrarea Donbasului, care autorizează folosirea forţei militare pentru descurajarea agresiunii Rusiei, intrată în vigoare la 24 februarie 2018, după ce aceasta a fost votată de Parlamentului de la Kiev la 18 februarie.

Documentul, care a fost promulgat la 20 februarie 2018 de preşedintele Petro Poroşenko, prevede reintegrarea teritoriilor separatiste din regiunile Doneţk şi Luhansk, permiţând armatei ucrainene să folosească forţa pentru a descuraja agresiunea Federaţiei Ruse, ale cărei acțiuni sunt calificate în legea amintită mai sus drept unele ilegale, care contravind dreptului umanitar internațional.

Să nu uităm de legăturile pe care Volodimir Zelenski le are cu oligarhul ucrainean controversat, Igor Kolomoiski, care i-a finanțat campania electorală.

Mulți dintre cei care au votat cu contracadidatul lui Poroșenko și-au aratat reținerea față de relația lui Zelenski cu cel care deține postul ucrainean de televizune 1+1, care difuzează serialul ”Slujitorul Poporului”, în care juca viitorul ocupant al fotoliului de la Kiev.

Kolomoiski se află în exil în Israel, după ce autoritățile din Ucraina au naționalizat anul trecut banca pe care acesta o deține, Privat Bank, acuzându-l că el și asociații săi furau miliarde de dolari de la cetățenii care aveau conturi deschise la acea unitate bancară.

Săptămâna trecută, o instanță de judecată de la Kiev a dat o sentință favorabilă lui Kolomoiski, declarând ilegală naționalizarea.

Să nu uităm că cetățenii ucraineni sunt așteptați din nou la urne, în luna octombrie, pentru a alege membrii Radei Supreme de la Kiev, instituție unde Blocul Poroșenko – partidul politic al lui Petro Poroșenko, care a promis după înfrângerea înregistrată duminică, că rămâne în politică –deține majoritatea.