Jens Stoltenberg apreciază că principala problemă nu este ca aderarea Finlandei și Suediei să fie ratificată concomitent, ci ca ambele țări să devină membre NATO ”cât mai curând posibil”

Principala problemă nu este ca aderarea Finlandei și Suediei să fie ratificată concomitent, ci ca ambele state să devină membre depline cât mai curând posibil, a susținut marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează Agerpres.

Acesta a fost întrebat dacă NATO ar accepta ca aderarea Finlandei la Alianță să fie ratificată de Turcia înainte de cea a Suediei.

”Noi, toţi aliaţii, am luat decizia istorică la summitul NATO din iulie anul trecut de a invita Finlanda şi Suedia să devină membri deplini ai Alianţei. Apoi, toţi aliaţii, toţi cei treizeci de aliaţi, au semnat Protocolul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Şi până acum 28 din cei 30 de aliaţi au ratificat deja aderarea celor două state. Aşa că aceasta a fost cea mai rapidă ratificare a unui proces de aderare din istoria modernă a NATO şi, ca membri invitaţi, pentru că acesta este statutul pe care Finlanda şi Suedia îl au, ele sunt tot mai integrate în structurile militare şi civile ale NATO”, a afirmat Stoltenberg.

Așadar, ”principala problemă nu este ca aderarea Finlandei şi Suediei să fie ratificată concomitent”, ci ”principala problemă este ca ambele să devină membre depline cât mai curând posibil”.

Vineri, grupurile parlamentare din Finlanda au transmis vineri că ar putea ratifica tratatul fondator al NATO în următoarele săptămâni, un pas esenţial prin care Helsinki ar avansa în drumul spre aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi ar lăsa în urmă Suedia vecină, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Decizia apare în contextul în care recent, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

De altfel, o astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare