Connect with us

INTERNAȚIONAL

Jocurile Olimpice de la Tokyo, la final: SUA au devansat China la numărul de medalii. România a obținut patru din cele 288 de medalii câștigate de națiunile Uniunii Europene

Published

on

© Comitetul Olimpic și Sportiv Român/ Facebook

Delegaţia Statelor Unite ale Americii s-a clasat pe primul loc în clasamentul final pe medalii la Jocurile Olimpice de la Tokyo, după ce China a fost lider în cea mai mare parte a timpului, iar România a încheiat pe locul 46, informează Agerpres.

Din cele 93 de națiuni care au obținut medalii la Tokyo, 27 de state sunt membre ale Uniunii Europene și au obținut un total de 288 de medalii. Practic, dacă atleții și sportivii din statele membre ale UE ar concura și sub egida drapelului european, rezultatele obținute ar devansa orice altă națiune participantă.

Potrivit Agerpres, România, cu o medalie de aur, la dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş), şi trei de argint (Ana-Maria Popescu la spadă, echipajul masculin de patru rame fără cârmaci – Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari şi cel de dublu rame masculin – Marius Cozmiuc, Ciprian Tudosă), a coborât un loc faţă de sâmbătă, dar s-a clasat mai bine cu o poziţie decât la Rio în 2016.

La JO 2016, România a ocupat cea mai slabă poziţie a sa (47) în ierarhia pe medalii la Jocurile Olimpice de vară după Al Doilea Război Mondial.

Cea mai bună clasare rămâne la ediţie din 1984 (Los Angeles), când România încheia pe locul secund. După Jocurile de la Beijing (2008 – locul 18, cu patru medalii de aur, una de argint, patru de bronz), căderea României în clasamentul pe medalii a fost una vertiginoasă, locul 31 la Londra (2012, două medalii de aur, patru de argint şi una de bronz) şi 47 la Rio (2016, o medalie de aur, una de argint, două de bronz), pentru ca la Tokyo (2020) să încheie pe 46.

China a fost devansată de SUA cu o singură medalie de aur (39 americanii), după ce sâmbătă încă avea două în plus (38-36). Delegaţia SUA a încheiat cu 39 medalii de aur, 41 de argint şi 33 de bronz, cele mai multe la total, devansând China (38-32-18) şi Japonia (27-14-17).

Marea Britanie a obținut 22 de medalii de aur, 21 de argint și 22 de bronz, în timp ce Rusia, care a concurat sub numele Comitetului Olimpic Rus din cauza unor sancțiuni pentru dopaj, a câștigat 20 de medalii de aur, 28 de argint și 23 de bronz.

Din cele 288 de medalii obținute de statele membre ale UE, 40 au fost câștigate de Italia (10-10-20), 37 au fost câștigate de Germania (10-11-16), 36 de Olanda (10-12-14), 33 de Franța (10-12-11), 20 de Ungaria (6-7-7), 17 de Spania (3-8-6) 14 de Polonia (4-5-5), 11 de Cehia (4-3-3) etc.

Printre națiunile Uniunii Europene cu cele mai puține medalii obținute se numără Grecia – cu patru medalii (2-1-1), Irlanda – cu patru medalii (2-0-2), România – cu patru medalii (1-3-0), Portugalia – cu patru medalii, Slovacia – cu patru medalii (1-1-2), Estonia – cu două medalii (1-0-1) Letonia – cu două medalii (1-0-1), Finlanda – cu două medalii (0-1-1) și Lituania – cu o medalie de argint.

Nu mai puţin de 93 de ţări au câştigat medalii la Jocurile de la Tokyo, dintre care 65 au obţinut măcar o medalie de aur.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie va achiziționa două nave specializate în protejarea infrastructurii submarine, după ”daunele misterioase” provocate gazoductelor Nord Stream

Published

on

© Ministry of Defence/ Twitter

Regatul Unit va achiziționa două nave specializate pentru a proteja infrastructura submarină, precum cablurile și conductele, a anunțat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, potrivit Reuters.

În cadrul unei conferințe a Partidului Conservator, găzduită de Birmingham, Wallace a evocat ”misterioasele daune” provocate gazoductelor Nord Stream, completând că amenințarea la adresa infrastructurii britanice vine din partea Rusiei.

”Ar trebui să ne reamintească tuturor cât de fragilă este economia și infrastructura noastră în fața unor astfel de atacuri hibride … Internetul nostru și energia noastră depind în mare măsură de conducte și cabluri. Rusia nu face niciun secret din capacitatea sa de a viza astfel de infrastructuri”, a susținut oficialul britanic.

Acestea fiind spuse, el a anunțat că Londra va achiziționa ”două nave specializate care au capacitatea de a menține în siguranță cablurile și conductele noastre”.

Prima navă de supraveghere multi-rol pentru un ”război pe fundul mării” va fi achiziționată în acest an și va fi operațională până la sfârșitul anului viitor, urmând ca cea de-a doua să fie construită în Regatul Unit.

Guvernele danez și suedez au raportat zilele trecute scurgeri semnificative la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care riscă să nu mai poată fi folosite niciodată dacă nu se efectuează lucrări de reparație pentru a nu permite apei sărate din Marea Baltică să inunde conductele odată cu evacuarea completă a gazului, fapt ce ar duce la o coroziune ireversibilă a acestora. 

În acest context, Norvegia a anunțat și ea o întărire a securității instalațiilor sale de petrol și gaze, considerate o potențială țintă.

Astfel, Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea, informează Reuters, citat de Agerpres.

Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Published

on

© President of Ukraine Official Website

România a susținut încă de la început eforturile Ucrainei, iar în acest moment concentrarea este pe acordarea de sprijin, astfel încât țara vecină să reziste la “efortul de război” pe care îl face, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului. În privința procedurilor legate de aderarea la NATO în regim accelerat solicitată vineri de Kiev, Ciucă a opinat că acestea trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state, informează Știrile TVR.

“România a susținut încă de la început toate eforturile și demersurile pe care le-a făcut Ucraina”, a ținut să precizeze premierul Nicolae Ciucă luni după-amiază, la Palatul Parlamentului.

“În acest moment, cred că este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce trebuie făcut astfel încât Ucraina să beneficieze de sprijin și să fie în măsură să reziste la efortul de război pe care îl face”, a adăugat el.

“Celelalte chestiuni procedurale legate de aderarea la Alianța Nord-Atlantică sunt consumatoare de timp și cred că trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state”, a subliniat șeful executivului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

Published

on

© Nobel Prize / Facebook

Geneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat luni laureatul Premierului Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”.

Potrivit unui comunicat al Academiei Regale Suedeze de Științe, prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre.

De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominid necunoscut până în prezent, Denisova. Mai mult, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani.

Acest transfer străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenetica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii din zilele noastre de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici.

Anul trecut, Premierul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor americani David Julius şi Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere”.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani), potrivit Agerpres.

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.

Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace.

Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE37 mins ago

Marea Britanie va achiziționa două nave specializate în protejarea infrastructurii submarine, după ”daunele misterioase” provocate gazoductelor Nord Stream

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.3 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA6 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.6 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS6 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

INTERVIURI8 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending