Președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut luni o convorbire telefonică în care liderul de la Kiev s-a arătat recunoscător pentru că Statele Unite și-au arătat disponibilitatea de a proteja viețile ucrainenilor prin ajutor militar suplimentar care să fie achiziționat de celelalte țări membre ale NATO. Totodată, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cel care s-a aflat alături de Trump la Casa Albă când liderul american și-a exprimat dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

“Am vorbit cu președintele SUA. A fost o conversație foarte bună. Vă mulțumesc pentru dorința de a sprijini Ucraina și de a continua să lucrăm împreună pentru a opri crimele și a stabili o pace durabilă și justă. Președintele Trump a împărtășit detalii despre întâlnirea sa cu secretarul general al NATO. Este important că avem o relație atât de bună și că țările Alianței lucrează pentru a crește cheltuielile de apărare. Am discutat cu președintele despre mijloacele și soluțiile necesare pentru a oferi o mai bună protecție oamenilor împotriva atacurilor rusești și pentru a ne consolida pozițiile. Suntem pregătiți să lucrăm cât mai productiv posibil pentru a obține pacea. Am convenit să vorbim mai des la telefon și să ne coordonăm pașii și în viitor. Vă mulțumim, domnule președinte! Mulțumesc, America!”, a scris Zelenski, pe rețeaua socială X.

I spoke with @POTUS. It was a very good conversation. Thank you for the willingness to support Ukraine and to continue working together to stop the killings and establish a lasting and just peace.

President Trump shared details about his meeting with the @SecGenNATO. It’s…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Potrivit lui Zelenski, secretarul general al NATO Mark Rutte l-a informat într-o conversație ulterioară despre întâlnirea de la Washington cu președintele Trump și despre detaliile cooperării dintre Europa și SUA pentru a continua și consolida sprijinul pentru Ucraina.

“Apreciem disponibilitatea de a furniza Patriots suplimentare, iar SUA, Germania și Norvegia lucrează deja împreună în acest sens. Vor exista, de asemenea, livrări de alte arme pentru a proteja viețile poporului nostru și pentru a respinge atacurile rusești. Este important să sporim presiunea asupra Rusiei de dragul păcii și pentru a salva vieți”, a subliniat liderul ucrainean.

I spoke with @SecGenNATO Mark Rutte. Another very good conversation. Mark informed about today’s meeting in Washington with President Trump and about the details of cooperation between Europe and the U.S. to continue and strengthen support for Ukraine.

We appreciate the…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BBC după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat discuțiile cu Vladimir Putin.

Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”.

Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile.

Într-un interviu acordat din Biroul Oval, președintele a susținut, de asemenea, NATO, pe care a descris-o la un moment dat ca fiind învechită, și și-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizației.

Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, președintele a răspuns: “Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat cu el. Dar sunt dezamăgit de el”.

Presat cu privire la modul în care Trump îl va convinge pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, președintele american a răspuns sarcastic și iritat.

„Lucrăm la asta. Vom avea o conversație grozavă. Voi spune: „Asta e bine, cred că suntem aproape de a obține acest lucru”, iar apoi el va dărâma o clădire din Kiev”, a continuat el.

Conversația a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind „depășită”.

Întrebat dacă mai crede că NATO este o alianță învechită, el a răspuns: “Nu. Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianța „își plătește propriile facturi”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni asupra unei campanii de propagandă desfășurate de „trompetele Kremlinului” cu scopul de a convinge cetățenii că țara se pregătește de război și intenționează să renunțe la statutul de neutralitate, aceste dezinformări survenind în perioada pregătitoare alegerilor parlamentare din toamnă.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Sandu a subliniat că aceste acțiuni ar fi orchestrate în „laboratoare străine” pentru a diviza societatea și a semăna panică în rândul cetățenilor.

„S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a reacționat Maia Sandu.

Potrivit președintei, în Republica Moldova va fi pace atât timp cât „vom sta drepți pe calea europeană”.

„Adevărul stă neclintit în fața ochilor noștri: în Moldova este pace și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană. Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea pentru poporul nostru. Doar în Uniunea Europeană țara noastră poate fi la adăpost pe termen lung. (…) Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Moldovenii mi-au oferit încrederea de a păstra pacea și de a duce, împreună, Moldova în UE. Ne așteaptă o perioadă dificilă, dar nu vom cădea în capcana urii și a divizării, pusă la cale în laboratoare străine. Mergem în direcția corectă”, a continuat ea.

Șefa statului a mai transmis că urmează o perioadă dificilă, dar a îndemnat cetățenii să nu cadă în „capcana urii și a divizării, pusă la cale în laboratoare străine”.

Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei a acuzat NATO că se pregătește să folosească Republica Moldova într-o posibilă confruntare cu Rusia. Declarația, intitulată „NATO transformă Moldova într-un nou berbec militar împotriva Rusiei”, a fost publicată pe 14 iulie pe site-ul SVR, relatează Agora.md.

Totodată, Ministerul Apărării a dezmințit informațiile false apărute în mediul online, care susțin că patru soldați și ofițeri ai Armatei Naționale ar fi decedat, iar alți doi ar fi fost răniți, în urma unui atac rusesc în Ucraina. „Niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara teritoriului Republicii Moldova”, a subliniat instituția.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, va reprezenta România marți la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc la Bruxelles, unde un punct esențial al reuniunii îl reprezintă discuțiile privind Republica Moldova, ca urmare a demersului diplomatic inițiat de România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La propunerea Bucureștiului, subiectul va fi abordat atât în cadrul unei sesiuni informale, cât și în secțiunea Afaceri curente a agendei oficiale. Întâlnirea va aborda teme majore de pe agenda internațională, printre care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile politice din Georgia și avansarea Pactului Uniunii pentru Mediterana.

„Salut agenda tematică a Consiliului Afaceri Externe de mâine la Bruxelles. Împreună cu miniștrii de externe ai statelor membre, voi participa la un mic dejun găzduit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, alături de ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi”, a transmis ministrul Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.

I welcome the topical agenda of tomorrow’s 🇪🇺 Foreign Affairs Council (#FAC) in Brussels. Together with Foreign Affairs Ministers from the Member States, I will attend a breakfast hosted by the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, @kajakallas, with the… pic.twitter.com/JZ7KbemSIs

— Toiu Oana (@oana_toiu) July 14, 2025

Potrivit acesteia, formatul organizat la inițiativa României va permite „o discuție aplicată, multisectorială despre Republica Moldova și procesul său de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

Tot la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova va fi inclus și pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente. În acest cadru, miniștrii europeni de externe vor avea ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe.

Alte subiecte care vor fi tratate în cadrul reuniunii de la Bruxelles includ relațiile UE–CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene), situația din Somalia, precum și informări din partea Înaltului Reprezentant Kaja Kallas privind dialogul strategic UE–China și pregătirea summit-urilor UE–Japonia și UE–China.

Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.

În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.