Connect with us

POLITICĂ

LIVE TEXT JOE BIDEN ÎN ROMÂNIA: E o onoare să văd trupele noastre lucrând împreună. Puteţi să vă bazaţi pe noi! Graniţele europene nu mai trebuie schimbate cu forţe armate

Published

on

UPDATE: 15: 30. Vicepreşedintele american face declaraţii de presă,  la Baza Aeriană Otopeni:

-Mulţumesc pentru frumoasa primire

-Am vazut cum ati parcurs drumul de la tiranie la libertate

-Nu cred că am înţeles pe deplin curajul moral şi fizic al poporului român până când am înţeles că au fost alături de trupele americane în primele rânduri, în Iran şi Afganistan

– le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor în uniformă care ne ajută să păstrăm securitatea (…) le datorăm recunoştinţa

-în Romania,NATO a găsit un partener de nădejde

– Romanii continua sa creasca bugetul militar pina la 2% din PIB. Consider ca sinteti cea mai grozava generatie de luptatori, si nu este o exagerare. V-am vazut in Bosnia si Kosovo, in Falujjah si Kandahar, v-am vazut in conditii dure

Este o obligatie sfinta sa fim alaturi de dvs. si de NATO, asa ca va spun din partea presedintelui: Puteti sa va bazati pe noi!

-Agresiunea din Crimeea, la foarte mică distanta de Romania, ne aminteste de ce este nevoie de NATO si de ce este Romania in NATO (…)ceea ce a făcut Rusia: a încălcat suveranitatea Ucrainei, dar şi principiul fundamental din secolul 20: graniţele europene nu trebuie schimbate cu forţe armate

-Trebuie sa fim impreuna. Strategia noastra e mai mult decit sa protestam: trebuie sa revitalizam NATO, sa iasa intarit din aceasta criza

-Aliatii NATO trebuie sa fie impreuna

-In ultima saptamina am avut vizite ale marinei SUA si exercitii militare. In zilele urmatoare vor fi alte exercitii marine

-Vreau sa le multumesc colegilor din Romania ca ne sprijina si ca sint alaturi de noi

-Dumnezeu sa binecuvinteze Romania! Dumnezeu sa binecuvinteze America!

 

UPDATE, 20 mai, 14:50:  Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a sosit, astăzi, la Bucureşti. Numărul doi al administraţiei americane a aterizat pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 14:50, cu o uşoară întârziere. Joe Biden va sta în România două zile şi are programate discuţii cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta.

Oficialul american a ajuns în România în jurul orei 14:50. Biden a venit împreună cu soţia sa, Jill Biden. Oficialul american a fost întâmpinat de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi de însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Duane Butcher.

Foto: U.S. Embassy Bucharest

Foto: U.S. Embassy Bucharest

Oficialul SUA a primit salutul Gărzii de Onoare. Ministrul Corlăţean i-a oferit soţiei vicepreşedintelui american un buchet de flori.

Joe Biden a sosit la Bucureşti la bordul Air Force 2, aeronavă destinată zborurilor vicepreşedintelui american.

 Joe Biden va merge la Baza Aeriană Otopeni, unde se va întâlni cu militari români şi americani. Acolo va ţine un discurs.

 Miercuri va fi o zi plină. Joe Biden se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, dar şi cu premierul Victor Ponta şi reprezentanţi ai societăţii civile. Principalul subiect va fi criza din Ucraina.

—-

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.

joebidenVicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă “mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne “pe drumul cel bun”.

Citiţi mai jos interviul integral:

Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel. Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”

Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.

În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.

Continue Reading
4 Comments

POLITICĂ

Nicolae Ciucă: Subiectul trimiterii unui sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei nu trebuie politizat. Va urma o decizie de la cel mai înalt nivel

Published

on

© Partidul Național Liberal

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a cerut luni ca subiectul referitor la posibilitatea ca România să trimită un sistem Patriot Ucrainei să nu fie politizat, menționând că o astfel de decizie va fi luată în urma discuțiilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

“Este un subiect care nu trebuie politizat, este o decizie care se va lua, aşa cum a anunţat şi domnul preşedinte, după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, se va analiza în CSAT şi, pe baza detaliilor care însoţesc o astfel de decizie, va urma o decizie asumată de la cel mai înalt nivel”, a precizat Ciucă, la sediul PNL, întrebat în legătură cu posibilitatea ca România să dea Ucrainei un sistem Patriot, relatează Agerpres.

Întrebat dacă o astfel de decizie ar fi oportună, Nicolae Ciucă a răspuns că “nu contează părerea personală a cuiva, nici măcar a mea”.

“Este o chestiune atât de complexă încât trebuie să avem pe masă o analiză cât se poate de bine dezvoltată, cât se poate de acoperitoare la toţi factorii şi la toate consecinţele”, a punctat el.

Precizările sale vin în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a declarat că ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, are rețineri în a fi luată o astfel de decizie.

Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, care a subliniat că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat recent se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Independenței: Ziua de 10 mai a marcat intrarea României în rândul civilizației europene, ideal național al generației pașoptiste

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a transmis vineri un mesaj cu ocazia marcării Zilei Independenței Naționale, punctând că ziua de 10 mai marchează intrarea României în rândul civilizației europene.

“România își aniversează astăzi al 147-lea an de independență. Sărbătorirea acestui moment definitoriu pentru existența statului nostru a revenit la data de 10 mai, conform adevărului istoric. Pe 9 mai 1877, proiectul Declarației de Independență a fost votat de Parlament, iar a doua zi actul a fost semnat de principele Carol, producându-și efectele juridice”, a scris Ciucă, pe Facebook.

El a subliniat că independența României a fost obținută prin jertfa de sânge a soldaților, care au luptat cu curaj în Războiul de Independență. Eroii de la Plevna, Grivița, Smârdan, Rahova și Vidin merită recunoștința tuturor generațiilor care i-au succedat.

“Ca general, subliniez că intervenția armatei noastre a fost decisivă în 1877, după repetatele eșecuri rusești în fața liniilor defensive otomane”, a indicat el.

Liderul liberal a precizat că ziua de 10 mai reprezintă o rememorare și a altor momente esențiale pentru istoria României, precum jurământul principelui Carol în 1866 și proclamarea Regatului României în 1881.

“Ziua de 10 mai marchează intrarea României în rândul civilizației europene, acesta fiind idealul național pentru care s-a luptat generația pașoptistă. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a conchis Nicolae Ciucă.

Continue Reading

POLITICĂ

Sectorul 4 s-a dezvoltat grație apartenenței României la UE, subliniază primarul Daniel Băluță într-un mesaj de Ziua Europei în care prezintă ”beneficiile incontestabile ale fondurilor nerambursabile”

Published

on

© Daniel Băluță/ Facebook

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a prezentat, de Ziua Europei, ”beneficiile incontestabile ale fondurilor nerambursabile cu ajutorul cărora comunitatea s-a dezvoltat, construind pentru viitor”.

”Grație apartenenței la Uniunea Europeană, din care facem parte de 17 ani, am beneficiat de oportunități semnificative și am reușit să construim o stație de metrou (Tudor Arghezi), să modernizăm școli și grădinițe, să reabilităm termic blocuri de locuințe și să demarăm proiecte de amploare, cum ar fi maternitatea Sf. Ioan sau extinderea magistralei M4 de metrou, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a ținut să mulțumească Uniunii Europene pentru ”toate acestea și pentru toate cele ce vor urma”.

Conform bilanțului prezentat de Comisia Europeană în România la mijlocul lunii decembrie, în cei 17 ani de apartenență la UE, România a primit de trei ori mai mulți bani decât contribuțiile la bugetul european.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA14 hours ago

MAE publică un ghid pentru românii care doresc să voteze pentru Parlamentul European la secțiile de votare organizate în străinătate

U.E.15 hours ago

Grecia propune înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană similar cu sistemul israelian Iron Dome

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ15 hours ago

BCE constată că vulnerabilitățile în materie de stabilitate financiară s-au atenuat, dar perspectivele rămân fragile

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

CE: 54 de proiecte industriale în domeniul apărării vor fi finanțate cu peste 1 miliard de euro prin intermediul Fondului european de apărare (FED)

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a deschis o procedură oficială împotriva Meta privind protecția minorilor pe platformele Facebook și Instagram

U.E.18 hours ago

Ministrul de Interne al Austriei: Înăsprirea regulilor de azil funcționează

U.E.19 hours ago

Tabloul european al tentativelor de asasinare și al asasinatelor împotriva liderilor politici din Europa ultimilor 50 de ani

ROMÂNIA19 hours ago

România, printre cele 15 țări membre UE care solicită ”noi soluții” pentru a transfera mai ușor migranții în statele terțe

INTERNAȚIONAL2 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO1 week ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20243 weeks ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL3 weeks ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

Trending