Departamentul de Justiție al Statelor Unite a informat oficiali europeni că SUA se retrag din Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, informează The New York Times, preluat de EFE, citat de Agerpres.

Ziarul din New York, care citează surse familiarizate cu acest subiect, indică faptul că decizia de retragere din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, la care administrația președintelui democrat Joe Biden s-a alăturat în 2023, este cel mai recent indiciu că Donald Trump se îndepărtează de angajamentul președintelui anterior de a-l trage personal la răspundere pe Putin pentru crimele comise împotriva Ucrainei.

Decizia – au declarat persoane familiare cu situația – urmează să fie anunțată luni printr-un e-mail adresat personalului și membrilor organizației-mamă a grupului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, cunoscută sub numele de Eurojust.

Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA) și-a început activitatea la 3 iulie 2023, la Haga, unde este găzduit de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).

Centrul joacă un rol esențial în investigarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și va facilita constituirea dosarelor pentru viitoarele procese.

El oferă o structură pentru sprijinirea și impulsionarea anchetelor în curs și a celor viitoare privind crima de agresiune și contribuie la schimbul de probe colectate de la începutul agresiunii ruse și la analizarea acestora.

Înființat cu sprijinul Comisiei Europene, centrul are în componența sa procurori naționali selectați care fac deja parte din echipa comună de anchetă. Centrul și echipa sunt asociate la nivel operativ. Experții participanți colaborează zilnic, fac schimb rapid de probe și convin asupra unei strategii comune.

Eurojust oferă sprijin operațional, juridic, financiar și logistic, inclusiv pentru conservarea, stocarea și analizarea probelor.

Această activitate este esențială pentru viitoarele procese, care vor avea loc fie în fața instanțelor naționale, fie în fața unor instanțe internaționale – inclusiv a unui eventual tribunal special pentru crima de agresiune sau a Curții Penale Internaționale (CPI), pentru infracțiunile care intră în jurisdicția sa.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut o convorbire telefonică cu omologul său american Donald Trump, cu care a discutat eforturile vizând încheierea războiului din Ucraina și cele de refacere a stabilității în Siria, a anunțat duminică administrația prezidențială de la Ankara, transmite presa internațională și Agerpres. 

Cu acest prilej, Erdogan a insistat de asemenea pe necesitatea de „a finaliza procesul de achiziție” a avioanelor de luptă americane F-16 și de a avansa participarea Turciei la programul avioanelor F-35, a indicat președinția turcă într-un comunicat.

Washington a decretat în decembrie 2020 o serie de sancțiuni împotriva Turciei după ce aceasta a achiziționat sistemul rus antirachetă S-400.

Ultimul contact cunoscut între cei doi lideri datează din noiembrie 2024, imediat după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale.

Referitor la Ucraina, Erdogan a spus că „susține măsurile hotărâte și directe ale președintelui american Trump pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina”, și a amintit că Turcia depune eforturi „să obțină o pace justă și durabilă încă de la începutul războiului și va continua să o facă”.

În cursul convorbirii, Erdogan a mai spus că dorește ajutorul Statelor Unite în „lupta împotriva terorismului, ținând cont de interesele Turciei”.

Turcia a menținut o poziție echilibrată de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, evitând confruntarea directă cu Moscova și furnizând în același timp arme Kievului. Totuși, Erdoğan l-a primit la Ankara pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timp ce Statele Unite și Rusia purtau primele discuții la Riad, negocieri care au consternat Kievul și capitalele aliaților europeni.

Războiul tarifar dintre Statele Unite și Uniunea Europeană pune în pericol afaceri transatlantice cu o valoare anuală de 9.500 de miliarde de dolari, a atras luni atenția Camera de Comerț Americană din Uniunea Europeană (AmCham EU), anunță Reuters, citat de Agerpres.

AmCham EU precizează în ultimul său raport anual cu privire la economia transatlantică că în 2024 a avut loc o intensificare a relației bilaterale, în condițiile în care schimburile de bunuri și servicii au atins o valoare record de 2.000 de miliarde de dolari.

AmCham EU vorbește despre 2025 ca despre un an al promisiunilor dar și al pericolelor pentru cea mai importantă relație comercială mondială.

”Contrar percepției generale, cea mai mare parte a fluxurilor de investiții americane și europene se îndreaptă reciproc una către cealaltă, și nu spre piețele emergente cu costuri mai reduse”, se arată în raportul menționat.

Vânzările filialelor companiilor americane din Europa sunt de patru ori mai mari decât exporturile americane către Europa. De asemenea, vânzările filialelor companiilor europene din SUA sunt de trei ori mai mari decât exporturile europene către America.

AmCham avertizează că efectele secundare ale conflictului comercial ar putea afecta aceste legături strânse.

Recent, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, avertiza că politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19.

Președintele american Donald Trump a declanșat un război comercial prin impunerea de tarife suplimentare de 25% asupra importurilor de oțel și de aluminiu.

Uniunea Europeană, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la aceste taxe suplimentare care afectează comerțul liber și a dezvăluit un pachet de retorsiune ce va viza produse americane precum băuturi alcoolice, motociclete și ambarcațiuni.

Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.

Între timp, comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, a avut o discuție telefonică cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick în încercarea de a înțelege mai bine partenerul american.