Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, parte a unui amplu proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprinde 31 de posturi.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a acreditat pe:

– Ştefan-Alexandru Tinca în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Turcia, cu reşedinţa la Ankara;

– Radu-Cătălin Mardare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Libaneză, cu reşedinţa la Beirut;

– Maria Ligor în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Finlanda, cu reşedinţa la Helsinki;

– Silvia Davidoiu în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Serbia, cu reşedinţa la Belgrad,

– Ana Voicu în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Orientală a Uruguayului, cu reşedinţa la Montevideo;

– Simona Mirela Miculescu în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO (Paris);

– Matei-Viorel Ardeleanu în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Muntenegru, cu reşedinţa la Podgoriţa;

– Gabriel-Cătălin Şopandă în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ungaria, cu reşedinţa la Budapesta;

– Cristina Romila în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Socialistă Vietnam, cu reşedinţa la Hanoi;

– Lucian Fătu în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), cu reşedinţa la Amsterdam;

– Marius-Gabriel Lazurca în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite Mexicane, cu reşedinţa la Ciudad de Mexico;

– Dan Petre în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Argentina, cu reşedinţa la Buenos Aires.

Pe 11 septembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Citiți și Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă: Mesajul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a transmis că mesajul principal al Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid, iar lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime.

“Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morţi evrei şi sute de mii de morţi sinti, roma, dar şi din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranţei, rasismului, xenofobiei şi complicităţii colective cu tirania. Să nu uităm! – este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare şi grupări etnice au fost în pragul extincţiei foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinţi care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranţa şi ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Şi să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia şi curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restrişte, dincolo de orice apartenenţă etnică sau culturală”, a afirmat Nicolae Ciucă, în mesajul său.

Premierul au subliniat că România, în calitate de membru deplin al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămâne constantă în sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie şi să prevină repetarea ei.

“Au fost înfiinţate instituţii dedicate Holocaustului, sunt în lucru acţiuni educaţionale cu aceeaşi destinaţie, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, însoţită de un plan de măsuri concrete. Ţara noastră şi-a asumat trecutul şi pledează pentru buna convieţuire şi armonia între oameni, indiferent de apartenenţă etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construieşte pe acceptarea diferenţelor şi viziunea că progresul se naşte din interacţiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităţilor de evrei şi romi din România şi din întreaga lume pentru suferinţele prin care au trecut, omagiez cu tristeţe memoria celor sacrificaţi şi le adresez toate urările de bine supravieţuitorilor! România îşi aminteşte!”, a mai spus Ciucă.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

Published

on

© Administrația Prezidențială

Faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat luni, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. România aniversează luni, 24 ianuarie, 163 de ani de la “Mica Unire” dintre Țara Românească și Moldova.

“Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor”, a declarat Iohannis.

 

Președintele a subliniat că Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, șeful statului a evocat personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care, în scurta sa domnie, a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

“El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut trimitere și la valori și idealuri ca un arc peste timp, între momentele istorice de la 1959 și apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO

“Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a mai punctat Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Realitățile autohtone ale ultimilor ani aflați sub semnul pandemiei și dinamica internațională mereu în schimbare „ne fac să cugetăm mai profund la valorile și principiile cu care am pornit pe drumul modernizării statului acum 163 de ani”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. 

„Sărbătorim astăzi Unirea Principatelor Române în vremuri și contexte în care solidaritatea și unitatea poporului român sunt mai importante ca oricând. Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri și modul în care au reușit să propage sentimentul de unitate până la ultimul român trebuie să reprezinte un exemplu pentru toată clasa politică actuală, dincolo de orgolii și agende personale”, a scris liderul PMP, pe Facebook.

 

Cristian Diaconescu a subliniat că atât timp cât societatea noastră va fi construită pe respect reciproc între toți membrii ei, România va reuși să fie respectată ca un partener de încredere în rândul comunității internaționale.

„Să purtăm, deci, cu mândrie trecutul în toate acțiunile noastre prezente și viitoare! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a conchis președintele PMP.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ9 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.11 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending