Connect with us

ROMÂNIA

Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministerul Afacerilor Externe a definitivat lista celor 31 de ambasadori propuși pentru a conduce mai multe misiuni diplomatice ale României în străinătate, inclusiv ambasadele țării noastre în Rusia, Turcia, Ungaria sau Regatul Unit, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat în ultima săptămână decretele de rechemare pentru 26 de ambasadori, la care se adaugă și alte cinci posturi vacante, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Conform surselor citate, ambasadorul Cristian Istrate este propus pentru a deveni noul ambasador al României în Rusia. Istrate este expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019, iar din 2013 reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador  la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Cunoaște limibile engleză, franceză și spaniolă.

La conducerea Ambasadei României la Londra este propusă Laura Daniela Popescu. Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017. În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada României la Berlin (2009-2014).

Laura Daniela Popescu urmează a-l înlocui în funcție pe Dan Mihalache, rechemat de președintele Klaus Iohannis și propus pentru poziția de ambsasador al României în Cipru.

Potrivit surselor citate, la conducerea Ambasadei României în Ungaria este propus Gabriel Șopandă. Acesta este expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017, ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016).

Șopandă îl va înlocui pe Marius Lazurca, rechemat de președintele Iohannis și propus pentru poziția de ambasador al României în Mexic.

Un alt ambasador rechemat, Brândușa Petrescu este propusă pentru poziția de ambasador al României în Bulgaria.Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000),  Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012).

În Olanda, ambasador va fi numit Lucian Fătu. Acesta este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). 

La Ankara, în locul lui Gabriel Șopandă, este propus Ștefan Tinca. Acesta este  expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE  din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între  2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN.

Conform surselor citate, printre propunerile de ambasadori se mai numără și alți diplomați cunoscuți precum Simona Miculescu, Dan Petre sau Bogdan Mănoiu.

Miculescu este propunerea de ambasador al României la UNESCO. Ea este expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la Misiunea Permanentă a României ONU New York (2008-2015).

Dan Petreu, fostul director al Institutului Diplomatic Român, este propunerea României pentru poziția de ambasador în Argentina.

De asemenea, Bogdan Mănoiu, fost consilier prezidențial pentru afaceri europene, va fi numit ambasador în Canada. El  ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995.


Lista completă: 

Laura Daniela Popescu – LONDRA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017). În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada Berlin (2009-2014), În centrala MAE a ocupat funcțiile de director adjunct al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2014-2015), ulterior devenind directorul acestei direcții (2017-2019). A fost consilier pentru politică externă în cadrul Administrației Prezidențiale (2015-2017). Limbi străine: germană, engleză, franceză. Născută în 1972.

Dan-Sorin Mihalache – NICOSIA – Ambasadorul României la Londra, a ocupat funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale și a fost parlamentar și europarlamentar.

Cristian Istrate – MOSCOVA –  Expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador (2019); este din 2013 reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născut în 1964.

Silvia Davidoiu – BELGRAD – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar. În prezent își desfășoară activitatea în cadrul ambasadei României la Oslo. A deținut anterior mai multe funcții de ambasador: în Irlanda (2004-2008), respectiv ambasador în Austria (2009-2015). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de conducere, printre care director al Direcției Europa de Vest (2001-2002), director general Direcția Generală Europa (2002-2004), director general Direcția Generală Europa Extinsă (2004), Coordonatorul Naţional al Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD)- 2016. Limbi străine: engleză, germană, franceză. Născută în 1967.

Gabriel Șopandă – BUDAPESTA – Expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017), ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (dec.2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană. Născut în 1976.

Antoaneta Barta – PRAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2017). Din 2017 este director general al Departamentului Relații Bilaterale Europene si Cooperare Regională din Centrala MAE. Anterior a fost director adjunct Direcția Europa Occidentală și Europa Centrală (2005-2009), director Direcţia Afaceri Generale, Financiare, Interne şi Justiţie (2014-2016), director general adjunct Departamentul UE (2016-2017). În serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la A.R. Atena (2000-2004) și respectiv la Reprezentanța Permanentă a R. la Bruxelles (2009-2014). Limbi străine: franceză, engleză, greacă, germană Născută în 1976.

Lucian Fătu – HAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). Limbi străine: engleză, franceză Născut în 1959.

Brândușa Predescu – SOFIA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015) În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000), Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012). Limbi străine: engleză, germană, franceză, olandeză. Născută în 1967.

Ștefan Tinca – ANKARA – Expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între 2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1971.

Simona Miculescu – UNESCO – Expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la M.P. ONU New York (2008-2015). Limbi străine: engleză, franceză; Născută în 1959.

Anton Păcurețu – SARAJEVO – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale, multilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2013). În prezent ocupă funcția de șef birou GDPR, anterior printre funcțiile ocupate în cadrul Centralei MAE fiind directorul politic al MAE (2016-2017). În Serviciul Exterior a fost ambasador al României la Sofia (2009-2016), consul general la Sankt Petersburg (2017-2018), iar anterior a avut mai multe misiuni – Misiunea Permanentă de la Geneva (1997-2001), Reprezentanța Permanentă de la Strasbourg (2002-2006), unde a fost și prim colaborator (2006-2007). Limbi străine: engleză, franceză, bulgară, rusă. Născut în 1966.

Viorel Ardeleanu – PODGORICA – Expert specializat în teme de securitate. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2005). Din 2016 este director general, Departamentul Afaceri Strategice din cadrul MAE. Anterior a mai ocupat funcții de conducere în cadrul Centralei MAE – 1997-1999, director Direcția NATO; 2011-2012, Reprezentant cu Însărcinări Speciale cu rang de director general pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Între 2012-2016 a fost ambasador la Copenhaga. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1954

Monica Adela Axinte-  SKOPJE – Expert specializat în relații bilaterale și multilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-consilier (2016), ocupă în prezent funcția de director la Direcția Relațiile cu Republica Moldova (din 2019), a fost șef serviciu la Direcția NATO (2002-2003), a fost în misiune la M.P. ONU New York (2003-2007), la M.P. Viena (2008-2012), director la Direcția Riscuri Asimetrice (2013-2016). Limbi străine: engleză, spaniolă, germană; Născută în 1977.

Daniel Ciobanu – TAȘKENT – Expert specializat în spațiul estic. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de șef birou la Biroul Politici pentru Vecinătatea Estică, în centrala MAE (din 2020), a fost în misiune la Moscova (1998-2002 și 2003-2009), prim colaborator la. Moscova (2009-2011), ambasador în Azerbaidjan (2011-2016), director al Direcției R. Moldova (2016-2019), șeful Biroului pentru Parteneriatul Estic. Limbi străine: engleză, franceză, rusă; Născut în 1969.

Răzvan Rotundu – TBILISI – Expert specializat în relații bilaterale – spațiul european, Balcani, drepturile omului. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ambasador la Helsinki (din 2016), a fost director adjunct la Direcția Consiliul Europei și Drepturile Omului (2001), la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2001-2006), director adjunct la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2006-2008), director la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2008-2009), șef serviciu la Divizia pentru Drepturile Omului și Consiliul Europei (2009-2010), la Misiunea Permanentă pe lângă Oficiul Națiunilor Unite – Geneva (2010-2015). Limbi străine: engleză, franceză, italiană, sârbo-croată. Născut în 1968.

Maria Ciobanu – RABAT – Expert specializat în relații multilaterale (UE, ONU). Deține gradul diplomatic de ambasador (2018). Între 2009-2015 a fost ambasador al R. la Geneva ONU. Printre funcțiile de conducere din centrala MAE menționăm director adjunct Direcția UE (1999-2000), respectiv director Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (2016-2020). Între 2006-2009 a fost consilier de stat la Administrația Prezidențială. Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1958.

Bogdan Mănoiu – OTTAWA – Ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995

Dan Petre – BUENOS AIRES – Istoric, director general Institutul Diplomatic Român (2013-2020). Consilier de stat, şeful cabinetului diplomatic al Preşedintelui României Emil Constantinescu (1996-2000), secretar de stat în MAE în perioada 2012-2013.

Marius Lazurca – CIUDAD DE MEXICO – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de ambasador la Budapesta (din 2016), a fost ambasador la Sfântul Scaun (2006-2010), ambasador la Chișinău (2010-2016). Limbi străine: franceză, engleză, italiană, maghiară; Născut în 1971.

Radu Gabriel Safta – CANBERRA – Expert specializat pe spațiul non-european pe care îl gestionează în preznt ca director general. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2010), ocupă în prezent funcția de director general la Departamentul Afaceri Globale (din 2016), a fost consul general la Toronto (1998-2002), director la Direcția Relații Consulare (2003-2004), consul general la Istanbul (2004-2009), ambasador la Pretoria (2009-2016). Limbi străine: engleză, franceză; Născut în 1959.

Daniela-Mariana Sezonov-Țane – NEW DELHI – Expert specializat în cultura și societatea indiene. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2016), ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României la Nicosia (din 2017), a lucrat la Ambasada României la New Delhi (1998-1999 și 2000-2004), a activat și în cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii (2005-2012 și 2014-2016). Limbi străine: franceză, engleză și hindi. Născută în 1970.

Dan Bălănescu – JAKARTA – Este însărcinat cu afaceri a.i. la Jakarta. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2016), a ocupat până recent funcția de ministru consilier la Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (din 2019). A fost însărcinat cu afaceri a.i. și prim colaborator la Ambasada României în Praga (1999-2002), detașat la Departamentul Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale (2009-2012), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Lituania, acreditat și Republica Letonia (2012-2019). Limbi străine: engleză, franceză și italiană. Născut în 1974.

Camelia Ion-Radu – LIMA – Expert specializat în spațiul latino-american. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2019). A intrat în corpul diplomatic în anul 2008, în cadrul Direcţiei Relaţii Culturale, Educaţionale şi Ştiinţifice, unde și-a derulat activitatea până în anul 2010. De asemenea, în Centrala MAE din anul 2016 își desfășoară activitatea în cadrul Direcției America Latină și Caraibi. În Serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la Ambasada României la Santiago de Chile, având calitatea de prim colaborator în perioada 2013-2016, respectiv de însărcinat cu afacaeri a.i. la aceeași misiuni în perioada 2010-2011. Limbi străine: spaniolă, franceză, engleză. Născută în 1975

Ana Voicu – MONTEVIDEO – Expert specializat în spațiul latino-american.Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ministru ministru-plenipotențiar la Direcția OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor, în Centrala MAE (din 2016), a fost director Direcția Planificare Politică (2000-2001), a fost în misiune la Ambasada României la Madrid (2001-2005), director general la Direcția Generală UE (2006-2008), ambasador în Ciudad de Mexico (2011-2016). Limbi străine: spaniolă, engleză, franceză, germană, arabă; Născută în 1972.

Maria Ligor – HELSINKI – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2011). În prezent este reprezentant cu însărcinări speciale în cadrul Unității pentru Politici de Dezvoltare și Umanitare (2017) din cadrul MAE. A fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni (2016-2017), secretar general al MAE (aprilie-mai 2012) și a ocupat mai multe poziții de ambasador – ambasador la Madrid (2006-2011), ambasador al R. la Ottawa (2012-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1967.

Cristina Romilă – HANOI – Expert specializat în spațiul asiatic. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2018). Între 2017 și 2018 a deținut funcția de director adjunct al Direcției Asia-Pacific, iar din 2018 ocupă funcția de director al aceleiași direcții. Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1978.

Nicolae Năstase – DAKAR – Expert specializat în spațiul african și relații multilaterale. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2015), ocupă în prezent funcția de expert național în regim de ”secondment” în cadrul Secretariatului Permanent al Comunității Democrațiilor, la Ambasada României de la Varșovia (din 2018), a fost prim colaborator la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2006-2010), consilier la Cabinetul ministrului afacerilor externe (2010-2012), ambasador la Tunis (2012-2017). Limbi străine: franceză și engleză. Născut în 1975.

Nineta Bărbulescu – KUALA LUMPUR – Are gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din 2010. Ambasador al României în Australia din 2013. În Centrala MAE a ocupat poziția de director al Direcției NATO (2000), secretar de stat (2001-2005), director al Direcției OSCE (2007-20013). Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1969. Octavian Șerban TIRANA Expert specializat în domeniul drepturilor omului, minorităților. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2018), ocupă în prezent funcția de consilier diplomatic la Direcția Drepturile Omului, Protecția Minorităților și Consiliul Europei (din 2017), a fost la Ambasada României la Tel Aviv (2006-2008), la Ambasada României la Skopje (2012-2017). Limbi străine: engleză, franceză, ebraică și greacă; Născut în 1972.

Mirela Grecu – TEHERAN – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), în present își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Strategii Diplomatice și Planificare Politică, din Centrala MAE (din 2020), a fost director al Direcției Diplomație Publică (2013-2020), consilier la Cabinetul ministrului (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, italiană. Născută în 1972.

Radu Cătălin Mardare – BEIRUT – Fost senator român în legislatura 2004-2008. În perioada 2012-2014 a fost șeful oficiului consular al României la Castellon de la Plana, iar în perioada 2014-2018 a fost consul general la Sevillia, Spania.


Pe 11 septembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Sursele citate au menționat că aceste demersuri se încadrează în demersul de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu extrem de specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) informează cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. 

Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele: 

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

De altfel, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, au considerat că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice.

Cu acea ocazie, MAE de la București a transmis că România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internațional în mod strict, a precizat vineri ministrul de externe, Bogdan Aurescu, în cadrul evenimentului intitulat ”Un secol de drept şi relaţii internaţionale. De la Societatea Naţiunilor la Organizaţia Naţiunilor Unite (1919/20-1945-2020) / 23 octombrie 2020”, organizat online.

”România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict. Actualul sistem internaţional, sigur, care are în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite, este unul imperfect, însă rămâne preferabil absenţei unor reguli ferme şi clare sau abordărilor de tip unilateral pe care de altfel le-am văzut manifestându-se în forme destul de acute, inclusiv în acest an, în primele momente ale pandemiei de COVID-19. Din păcate, în ultima perioadă suntem martorii unor tendinţe ale statelor de a recurge la măsuri unilaterale pentru promovarea intereselor proprii”, a menționat Aurescu, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe a punctat cât de important este efortul pentru ”adaptarea dreptului internaţional la evoluţiile foarte dinamice ale societăţii internaţionale”.

Bogdan Aurescu a vorbit de dimensiunea practică dreptului internaţional, ce poate atinge obiective care nu pot fi obţinute de negocieri diplomatice.

”Dreptul internaţional are o relevanţă practică, pragmatică pentru România, pentru că, pentru un stat ca România, care este un stat de talie medie, dreptul internaţional este cel mai bun instrument de maximizare a eforturilor de politică externă, de eficientizare a demersurilor noastre diplomatice. Prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional, prin folosirea instanţelor internaţionale, putem atinge obiective pe care altfel nu le-am putut obţine prin negocieri diplomatice sau prin alte metode de soluţionare a diferendelor”, a arătat oficialul român.

În acest context, Bogdan Aurescu a amintit de procesul de delimitare maritimă în Marea Neagră, finalizat în 2009, prin care România a reuşit să obţină la Curtea Internaţională de Justiţie 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zone economice exclusive în Marea Neagră, ”cu resurse importante de hidrocarburi, care vor asigura, în momentul în care va începe exploatarea lor, independenţa energetică a României, dar şi a altor state din regiune”.

Continue Reading

ROMÂNIA

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu Uniunea Europeană, care se ridică la  4.099.244.587, pentru finanțarea măsurilor de sprijin pentru angajații și angajatorii afectați de pandemia de coronavirus, a anunțat vineri Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban, potrivit Agerpres

„Este un proiect de ordonanţă de urgenţă foarte important prin care a fost aprobat acordul de împrumut cu Uniunea Europeană în valoare de patru miliarde de euro. Aceşti bani se adaugă la pachetul financiar negociat deja de preşedintele României, în valoare de 80 de miliarde de euro, şi, împreună cu Guvernul României, ei fac parte din programul SURE, pentru decontarea măsurilor de sprijin pentru angajaţi şi angajatorii afectaţi de pandemia COVID. Sunt patru miliarde de euro pe care România îi obţine prin acest împrumut, un împrumut realizat la condiţiile de dobândă şi de rating făcute de Comisia Europeană”, a precizat Dancă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Ionel Dancă a precizat că reprezentanţii Comisiei Europene se împrumută după condiţiile de dobândă şi de rating ale zonei euro, respectiv ale celei mai bine cotate economii europene, Germania, cotată cu “AAA”, cel mai mare rating de credit, de către agențiile internaționale de profil, însemnând, totodată, cel mai mic nivel al dobânzii la care se face împrumutul. Pentru România, acest lucru este „o super facilitate”, în contextul în care se împrumută „la condițiile de dobândă și de rating ale Germaniei”, iar nivelul dobânzii nu ar putea fi mai bun, a mai explicat șeful cancelariei prim-ministrului. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA12 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending