Connect with us

ROMÂNIA

Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministerul Afacerilor Externe a definitivat lista celor 31 de ambasadori propuși pentru a conduce mai multe misiuni diplomatice ale României în străinătate, inclusiv ambasadele țării noastre în Rusia, Turcia, Ungaria sau Regatul Unit, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat în ultima săptămână decretele de rechemare pentru 26 de ambasadori, la care se adaugă și alte cinci posturi vacante, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Conform surselor citate, ambasadorul Cristian Istrate este propus pentru a deveni noul ambasador al României în Rusia. Istrate este expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019, iar din 2013 este reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador  la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Cunoaște limbile engleză, franceză și spaniolă.

La conducerea Ambasadei României la Londra este propusă Laura Daniela Popescu. Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017. În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada României la Berlin (2009-2014).

Laura Daniela Popescu urmează a-l înlocui în funcție pe Dan Mihalache, rechemat de președintele Klaus Iohannis și propus pentru poziția de ambsasador al României în Cipru.

Potrivit surselor citate, la conducerea Ambasadei României în Ungaria este propus Gabriel Șopandă. Acesta este expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017, ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016).

Șopandă îl va înlocui pe Marius Lazurca, rechemat de președintele Iohannis și propus pentru poziția de ambasador al României în Mexic.

Un alt ambasador rechemat, Brândușa Petrescu este propusă pentru poziția de ambasador al României în Bulgaria.Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000),  Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012).

În Olanda, ambasador va fi numit Lucian Fătu. Acesta este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). 

La Ankara, în locul lui Gabriel Șopandă, este propus Ștefan Tinca. Acesta este  expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE  din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între  2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN.

Conform surselor citate, printre propunerile de ambasadori se mai numără și alți diplomați cunoscuți precum Simona Miculescu, Dan Petre sau Bogdan Mănoiu.

Miculescu este propunerea de ambasador al României la UNESCO. Ea este expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la Misiunea Permanentă a României ONU New York (2008-2015).

Dan Petreu, fostul director al Institutului Diplomatic Român, este propunerea României pentru poziția de ambasador în Argentina.

De asemenea, Bogdan Mănoiu, fost consilier prezidențial pentru afaceri europene, va fi numit ambasador în Canada. El  ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995.


Lista completă: 

Laura Daniela Popescu – LONDRA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017). În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada Berlin (2009-2014), În centrala MAE a ocupat funcțiile de director adjunct al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2014-2015), ulterior devenind directorul acestei direcții (2017-2019). A fost consilier pentru politică externă în cadrul Administrației Prezidențiale (2015-2017). Limbi străine: germană, engleză, franceză. Născută în 1972.

Dan-Sorin Mihalache – NICOSIA – Ambasadorul României la Londra, a ocupat funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale și a fost parlamentar și europarlamentar.

Cristian Istrate – MOSCOVA –  Expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador (2019); este din 2013 reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născut în 1964.

Silvia Davidoiu – BELGRAD – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar. În prezent își desfășoară activitatea în cadrul ambasadei României la Oslo. A deținut anterior mai multe funcții de ambasador: în Irlanda (2004-2008), respectiv ambasador în Austria (2009-2015). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de conducere, printre care director al Direcției Europa de Vest (2001-2002), director general Direcția Generală Europa (2002-2004), director general Direcția Generală Europa Extinsă (2004), Coordonatorul Naţional al Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD)- 2016. Limbi străine: engleză, germană, franceză. Născută în 1967.

Gabriel Șopandă – BUDAPESTA – Expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017), ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (dec.2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană. Născut în 1976.

Antoaneta Barta – PRAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2017). Din 2017 este director general al Departamentului Relații Bilaterale Europene si Cooperare Regională din Centrala MAE. Anterior a fost director adjunct Direcția Europa Occidentală și Europa Centrală (2005-2009), director Direcţia Afaceri Generale, Financiare, Interne şi Justiţie (2014-2016), director general adjunct Departamentul UE (2016-2017). În serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la A.R. Atena (2000-2004) și respectiv la Reprezentanța Permanentă a R. la Bruxelles (2009-2014). Limbi străine: franceză, engleză, greacă, germană Născută în 1976.

Lucian Fătu – HAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). Limbi străine: engleză, franceză Născut în 1959.

Brândușa Predescu – SOFIA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015) În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000), Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012). Limbi străine: engleză, germană, franceză, olandeză. Născută în 1967.

Ștefan Tinca – ANKARA – Expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între 2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1971.

Simona Miculescu – UNESCO – Expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la M.P. ONU New York (2008-2015). Limbi străine: engleză, franceză; Născută în 1959.

Anton Păcurețu – SARAJEVO – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale, multilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2013). În prezent ocupă funcția de șef birou GDPR, anterior printre funcțiile ocupate în cadrul Centralei MAE fiind directorul politic al MAE (2016-2017). În Serviciul Exterior a fost ambasador al României la Sofia (2009-2016), consul general la Sankt Petersburg (2017-2018), iar anterior a avut mai multe misiuni – Misiunea Permanentă de la Geneva (1997-2001), Reprezentanța Permanentă de la Strasbourg (2002-2006), unde a fost și prim colaborator (2006-2007). Limbi străine: engleză, franceză, bulgară, rusă. Născut în 1966.

Viorel Ardeleanu – PODGORICA – Expert specializat în teme de securitate. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2005). Din 2016 este director general, Departamentul Afaceri Strategice din cadrul MAE. Anterior a mai ocupat funcții de conducere în cadrul Centralei MAE – 1997-1999, director Direcția NATO; 2011-2012, Reprezentant cu Însărcinări Speciale cu rang de director general pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Între 2012-2016 a fost ambasador la Copenhaga. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1954

Monica Adela Axinte-  SKOPJE – Expert specializat în relații bilaterale și multilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-consilier (2016), ocupă în prezent funcția de director la Direcția Relațiile cu Republica Moldova (din 2019), a fost șef serviciu la Direcția NATO (2002-2003), a fost în misiune la M.P. ONU New York (2003-2007), la M.P. Viena (2008-2012), director la Direcția Riscuri Asimetrice (2013-2016). Limbi străine: engleză, spaniolă, germană; Născută în 1977.

Daniel Ciobanu – TAȘKENT – Expert specializat în spațiul estic. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de șef birou la Biroul Politici pentru Vecinătatea Estică, în centrala MAE (din 2020), a fost în misiune la Moscova (1998-2002 și 2003-2009), prim colaborator la. Moscova (2009-2011), ambasador în Azerbaidjan (2011-2016), director al Direcției R. Moldova (2016-2019), șeful Biroului pentru Parteneriatul Estic. Limbi străine: engleză, franceză, rusă; Născut în 1969.

Răzvan Rotundu – TBILISI – Expert specializat în relații bilaterale – spațiul european, Balcani, drepturile omului. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ambasador la Helsinki (din 2016), a fost director adjunct la Direcția Consiliul Europei și Drepturile Omului (2001), la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2001-2006), director adjunct la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2006-2008), director la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2008-2009), șef serviciu la Divizia pentru Drepturile Omului și Consiliul Europei (2009-2010), la Misiunea Permanentă pe lângă Oficiul Națiunilor Unite – Geneva (2010-2015). Limbi străine: engleză, franceză, italiană, sârbo-croată. Născut în 1968.

Maria Ciobanu – RABAT – Expert specializat în relații multilaterale (UE, ONU). Deține gradul diplomatic de ambasador (2018). Între 2009-2015 a fost ambasador al R. la Geneva ONU. Printre funcțiile de conducere din centrala MAE menționăm director adjunct Direcția UE (1999-2000), respectiv director Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (2016-2020). Între 2006-2009 a fost consilier de stat la Administrația Prezidențială. Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1958.

Bogdan Mănoiu – OTTAWA – Ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995

Dan Petre – BUENOS AIRES – Istoric, director general Institutul Diplomatic Român (2013-2020). Consilier de stat, şeful cabinetului diplomatic al Preşedintelui României Emil Constantinescu (1996-2000), secretar de stat în MAE în perioada 2012-2013.

Marius Lazurca – CIUDAD DE MEXICO – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de ambasador la Budapesta (din 2016), a fost ambasador la Sfântul Scaun (2006-2010), ambasador la Chișinău (2010-2016). Limbi străine: franceză, engleză, italiană, maghiară; Născut în 1971.

Radu Gabriel Safta – CANBERRA – Expert specializat pe spațiul non-european pe care îl gestionează în preznt ca director general. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2010), ocupă în prezent funcția de director general la Departamentul Afaceri Globale (din 2016), a fost consul general la Toronto (1998-2002), director la Direcția Relații Consulare (2003-2004), consul general la Istanbul (2004-2009), ambasador la Pretoria (2009-2016). Limbi străine: engleză, franceză; Născut în 1959.

Daniela-Mariana Sezonov-Țane – NEW DELHI – Expert specializat în cultura și societatea indiene. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2016), ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României la Nicosia (din 2017), a lucrat la Ambasada României la New Delhi (1998-1999 și 2000-2004), a activat și în cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii (2005-2012 și 2014-2016). Limbi străine: franceză, engleză și hindi. Născută în 1970.

Dan Bălănescu – JAKARTA – Este însărcinat cu afaceri a.i. la Jakarta. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2016), a ocupat până recent funcția de ministru consilier la Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (din 2019). A fost însărcinat cu afaceri a.i. și prim colaborator la Ambasada României în Praga (1999-2002), detașat la Departamentul Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale (2009-2012), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Lituania, acreditat și Republica Letonia (2012-2019). Limbi străine: engleză, franceză și italiană. Născut în 1974.

Camelia Ion-Radu – LIMA – Expert specializat în spațiul latino-american. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2019). A intrat în corpul diplomatic în anul 2008, în cadrul Direcţiei Relaţii Culturale, Educaţionale şi Ştiinţifice, unde și-a derulat activitatea până în anul 2010. De asemenea, în Centrala MAE din anul 2016 își desfășoară activitatea în cadrul Direcției America Latină și Caraibi. În Serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la Ambasada României la Santiago de Chile, având calitatea de prim colaborator în perioada 2013-2016, respectiv de însărcinat cu afacaeri a.i. la aceeași misiuni în perioada 2010-2011. Limbi străine: spaniolă, franceză, engleză. Născută în 1975

Ana Voicu – MONTEVIDEO – Expert specializat în spațiul latino-american.Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ministru ministru-plenipotențiar la Direcția OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor, în Centrala MAE (din 2016), a fost director Direcția Planificare Politică (2000-2001), a fost în misiune la Ambasada României la Madrid (2001-2005), director general la Direcția Generală UE (2006-2008), ambasador în Ciudad de Mexico (2011-2016). Limbi străine: spaniolă, engleză, franceză, germană, arabă; Născută în 1972.

Maria Ligor – HELSINKI – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2011). În prezent este reprezentant cu însărcinări speciale în cadrul Unității pentru Politici de Dezvoltare și Umanitare (2017) din cadrul MAE. A fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni (2016-2017), secretar general al MAE (aprilie-mai 2012) și a ocupat mai multe poziții de ambasador – ambasador la Madrid (2006-2011), ambasador al R. la Ottawa (2012-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1967.

Cristina Romilă – HANOI – Expert specializat în spațiul asiatic. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2018). Între 2017 și 2018 a deținut funcția de director adjunct al Direcției Asia-Pacific, iar din 2018 ocupă funcția de director al aceleiași direcții. Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1978.

Nicolae Năstase – DAKAR – Expert specializat în spațiul african și relații multilaterale. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2015), ocupă în prezent funcția de expert național în regim de ”secondment” în cadrul Secretariatului Permanent al Comunității Democrațiilor, la Ambasada României de la Varșovia (din 2018), a fost prim colaborator la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2006-2010), consilier la Cabinetul ministrului afacerilor externe (2010-2012), ambasador la Tunis (2012-2017). Limbi străine: franceză și engleză. Născut în 1975.

Nineta Bărbulescu – KUALA LUMPUR – Are gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din 2010. Ambasador al României în Australia din 2013. În Centrala MAE a ocupat poziția de director al Direcției NATO (2000), secretar de stat (2001-2005), director al Direcției OSCE (2007-20013). Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1969. Octavian Șerban TIRANA Expert specializat în domeniul drepturilor omului, minorităților. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2018), ocupă în prezent funcția de consilier diplomatic la Direcția Drepturile Omului, Protecția Minorităților și Consiliul Europei (din 2017), a fost la Ambasada României la Tel Aviv (2006-2008), la Ambasada României la Skopje (2012-2017). Limbi străine: engleză, franceză, ebraică și greacă; Născut în 1972.

Mirela Grecu – TEHERAN – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), în present își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Strategii Diplomatice și Planificare Politică, din Centrala MAE (din 2020), a fost director al Direcției Diplomație Publică (2013-2020), consilier la Cabinetul ministrului (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, italiană. Născută în 1972.

Radu Cătălin Mardare – BEIRUT – Fost senator român în legislatura 2004-2008. În perioada 2012-2014 a fost șeful oficiului consular al României la Castellon de la Plana, iar în perioada 2014-2018 a fost consul general la Sevillia, Spania.


Pe 11 septembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Sursele citate au menționat că aceste demersuri se încadrează în demersul de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu extrem de specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi, românii săraci fiind cei mai săraci din Europa, arată Infograficul Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infograficul porneşte de la constatarea că săracii românii sunt sensibil mai săraci decât cei din celelalte țări. Astfel, veniturile celor 10% cei mai săraci români sunt de 6 ori mai mici decât ale celor 10% cei mai săraci europeni.

© infografic Monitorul Social

Ponderea în totalul național al veniturilor ce revin zecimii din populație cu cele mai mici venituri este o măsură a inegalității distribuției veniturilor (cu cât ponderea este mai mică, cu atât inegalitatea este mai mare). Celor mai săraci 10% dintre români le revin mai puțin de 2% din totalul veniturilor. Este cea mai mică proporție înregistrată în Uniunea Europeană.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%), arată datele prezentate în urmă cu două săptămâni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Comandamentul Statelor Unite din Europa a donat aproape 18.000 de teste rapide Serviciului de Ambulanță București-Ilfov pentru a ajuta România să lupte împotriva pandemiei COVID-19, informează Ambasada SUA la București subliniind că “Statele Unite și România au luptat cot la cot în unele dintre cele mai ostile teatre de operațiuni din vremurile noastre, iar acum ne luptăm cu încă un dușman comun – COVID-19”.

“Suntem împreună în această luptă!”, a transmis misiunea diplomatică americană.

Sub auspiciile Programului de asistență umanitară al Biroului pentru cooperare în domeniul apărării, coordonatorul Programului de parteneriat cu statul Alabama și consilierul pe probleme bilaterale, locotenent-colonelul Baltz și partenerii săi români – maistrul militar clasa a III-a Ionescu, caporalul Schuster și doamna Negoiță au livrat testele, arată sursa citată.

Programul de parteneriat cu statul a ajutat la crearea unei cooperări bilaterale de neclintit în materie de securitate și a nenumărate relații interpersonale care fac posibile toate reușitele diplomatice.

Faptul că programul se axează pe asistență umanitară, schimburi regulate, sprijin reciproc și împărtășirea celor mai bune practici a adus beneficii ambelor națiuni și a îmbunătățit foarte mult interoperabilitatea în cei aproape treizeci de ani în care Garda Națională a Statului Alabama și România au fost parteneri sub incidența sa.

Lt. Col. Baltz a declarat la momentul livrării testelor că “suntem alături și vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”.

Prin această donație, Statele Unite se alătură unui număr însemnat de țări care sprijină România, țară ce se confruntă cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea Uniunii Europene și a unor țări membre precum Ungaria, Polonia, Olanda, Italia, Franța și Austria, care fie au preluat pacienți, fie vor trimite echipe medicale în România, fie au donat concentratoare de oxigen și medicamente. Forme de sprijin au venit și din partea Republicii Moldova și Serbiei

Aceasta nu este prima formă de sprijin furnizată de Statele Unite României în lupta împotriva COVID-19. În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA4 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA4 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.5 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL6 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL9 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending