Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis a semnat în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București: Suntem solidari cu poporul turc și îi dorim să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei la București.

”Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor și către toți cei afectați de cutremurele catastrofale din Turcia. În numele României și al cetățenilor români, am semnat astăzi în cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Turciei din București. Suntem solidari cu poporul turc, iar salvatorii noștri și personalul medical se află deja la locul dezastrelor pentru a căuta și ajuta supraviețuitorii. Le transmitem însănătoșire grabnică persoanelor rănite și dorim poporului turc să găsească puterea de a depăși aceste momente dramatice”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Peste 9.500 de persoane și-au pierdut viața iar alte mii au fost rănite în urma mișcărilor telurice devastatoare care au lovit Turcia și Siria.

România s-a numărat printre primele țări care au răspuns apelului de ajutor venit din partea Ankarei și au trimit echipe de căutare pentru a sprijini autoritățile turce în acțiunile de salvare.

Până în prezent, 19 state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria), împreună cu Albania și Muntenegru, au pus la dispoziția autorităților turce echipe de salvare și căutare.

În plus, 2 echipe medicale au fost trimise prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE pentru a oferi asistență medicală de urgență persoanelor afectate. În total, 1 185 de salvatori și 79 de câini de căutare au fost oferiți de țările europene. Aceste cifre ar putea crește în continuare.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE a reunit, de asemenea, o echipă de protecție civilă a UE formată din experți din 11 state membre, care a fost detașată imediat în Turcia pentru a sprijini operațiunile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

Published

on

© Administrația Prezidențială

România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare din istoria sa în timp ce se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a evidențiat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la Palatul Cotroceni, în debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

În ultimul său discurs majori de politică externă în calitate de șef al statului înainte de încheierea unui deceniu prezidențial, Klaus Iohannis a subliniat că “România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate”.

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

Președintele a remarcat că România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare din istoria sa în timp ce se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România, ca vecin al Ucrainei și stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe palierul de securitate și apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv și de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate și de stabilitate”, a precizat el.

Evocând deciziile luate la summiturile NATO la care a reprezentat România în ultimii 10 ani, Klaus Iohannis a evidențiat că “putem spune fără urmă de ezitare că România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare și protecție din întreaga noastră istorie“.

El a continuat discursul său cu un îndemn către diplomații români: “Trebuie să continuați demersurile necesare menite să asigure securitatea României!

Șeful statului a descris drept “un moment-cheie” adoptarea unui nou Concept Strategic al NATO în 2022, care la inițiativa României consacră importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

El a amintit că începând cu 2015, România a reușit să asigure progrese considerabile privind creșterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, precum și în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea forțelor armate.

“Recent încheiatul Summit NATO de la Washington, care a marcat 75 de ani de la înființarea organizației și 20 de ani de la aderarea României, a reconfirmat angajamentul Aliat pentru continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră”, a mai afirmat Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă, un succes de etapă. Ridicarea controalelor la frontierele terestre, “obiectiv prioritar”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a subliniat că ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar.

“Uniunea Europeană rămâne prin excelenţă un spaţiu al liberei circulaţii. Aderarea Românei la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a reconfirmat faptul că ţara noastră asigură eficient protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi merită pe deplin să facă parte din acest spaţiu. Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv în beneficiul nu doar a cetăţenilor români, ci al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu şefii de misiuni, şefii oficiilor consulare şi directorii ICR cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

În ultimul său discurs majori de politică externă în calitate de șef al statului înainte de încheierea unui deceniu prezidențial, Klaus Iohannis a subliniat că “România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate”.

 

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

Pe palier european, a subliniat președintele, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

“Am acționat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuția semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcției europene, stabilind prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024″, a arătat șeful statului, referindu-se și la “spiritul de la Sibiu”

“Am convingerea că veți duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!”, s-a arătat Iohannis, încrezător, în discursul susținut.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că la finalul celor 10 ani de mandat “identitatea României pe plan extern a câștigat în substanță, iar profilul țării noastre a crescut poate chiar exponențial”.

În ultimul său discurs în calitate de șef al statului în debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, Klaus Iohannis a subliniat că “România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate”.

Împreună am reușit să construim oportunități, să acționăm hotărât, să ne apărăm interesele strategice și să fructificăm apartenența la Uniunea Europeană și la NATO sau la formatele multilaterale ori regionale. (…) România a eficientizat cooperarea cu partenerii cu care împărtășește aceleași valori, viziuni și obiective la nivel internațional și a diminuat sau chiar eliminat dependența de actorii care au abordări contrare. Pe aceste baze, politica noastră externă va continua să fie, și de aici înainte, predictibilă și mai ales de consens național, pentru că liniile directoare majore rămân clare pentru dumneavoastră: consolidarea rolului și a influenței în Uniunea Europeană și în NATO, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele, ca parte a eforturilor de susținere a valorilor democratice, a multilateralismului și a sistemului internațional bazat pe reguli”, a afirmat șeful statului, la Palatul Cotroceni, în fața șefilor de misiuni diplomatice și consulare ale României.

Referindu-se la crizele din ultimii ani – pandemia și efectele sale, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu -, Klaus Iohannis a calificat reacția României drept una “promptă și eficientă”, demonstrând că diplomația este un instrument esențial pentru buna funcționare a statului în slujba cetățenilor și, totodată, pentru asigurarea securității acestora.

“Diplomația a devenit, astfel, o componentă activă a sistemului național de securitate, așa cum este firesc să fie”, a subliniat el.

România, în prima linie a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, beneficiază de cel mai înalt grad de apărare din istorie

Președintele a remarcat că România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare din istoria sa în timp ce se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România, ca vecin al Ucrainei și stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe palierul de securitate și apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv și de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate și de stabilitate”, a precizat el.

Evocând deciziile luate la summiturile NATO la care a reprezentat România în ultimii 10 ani, Klaus Iohannis a evidențiat că “putem spune fără urmă de ezitare că România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare și protecție din întreaga noastră istorie“.

El a continuat discursul său cu un îndemn către diplomații români: “Trebuie să continuați demersurile necesare menite să asigure securitatea României!

Șeful statului a descris drept “un moment-cheie” adoptarea unui nou Concept Strategic al NATO în 2022, care la inițiativa României consacră importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

El a amintit că începând cu 2015, România a reușit să asigure progrese considerabile privind creșterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, precum și în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea forțelor armate.

“Recent încheiatul Summit NATO de la Washington, care a marcat 75 de ani de la înființarea organizației și 20 de ani de la aderarea României, a reconfirmat angajamentul Aliat pentru continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră”, a mai afirmat Iohannis.

Moștenirea “spiritului de la Sibiu” și aderarea la Schengen

Pe palier european, a subliniat președintele, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

“Am acționat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuția semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcției europene, stabilind prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024″, a arătat șeful statului, referindu-se și la “spiritul de la Sibiu”

“Am convingerea că veți duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!”, s-a arătat Iohannis, încrezător, în discursul susținut.

Iohannis a indicat că Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații, astfel că “aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime a constituit un important succes de etapă și a reconfirmat faptul că țara noastră asigură eficient protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene și merită pe deplin să facă parte din acest spațiu”.

Ridicarea controalelor și la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuși să ducem la bun sfârșit acest efort colectiv, în beneficiul nu doar al cetățenilor români, ci și al unei Uniuni mai prospere și lipsite de obstacole artificiale”, a continuat el.

Un calendar pentru extinderea UE

Iohannis s-a poziționat drept un “susținător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene“, având în vedere puterea transformatoare și abilitatea acestei politici de a uni țări și popoare în jurul valorilor și al principiilor europene, în beneficiul tuturor.

În acest sens, a punctat președintele, UE are nevoie de un calendar ambițios și previzibil pentru partenerii implicați în procesul de extindere, atât din Europa de Est, cât și din Balcanii de Vest, desfășurat pe baza meritelor proprii ale statelor candidate.

“România a susținut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova, adoptată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, și vom rămâne angajați în sprijinirea parcursului european al acestor țări”, a continuat el.

Istoricul parteneriatelor strategice: De pilonul esențial al parteneriatului cu SUA, la relațiile cu R. Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Turcia, Franța, Italia, Germania ori Japonia

În discursul său, președintele Iohannis s-a referit la parteneriatele strategice ale României și importanța lor.

“Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esențial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust și a dobândit mai multă substanță. Anvergura relațiilor politice bilaterale a ajuns la un punct maxim după întrevederile pe care le-am avut de-a lungul celor două mandate cu Președinții Statelor Unite, la Casa Albă, dublate și de alte numeroase contacte la nivel înalt sau sectorial. Am obținut progrese privind obiectivul nostru comun cu Statele Unite, acela al integrării României în Programul Visa Waiver”, a spus el.

Șeful statului a amintit că relația specială cu Republica Moldova a reprezentat o prioritate strategică a mandatelor sale de președinte, iar cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie.

“Am promovat și o relație constructivă și principială cu Ucraina. Încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară și a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul Ucrainei. Păstrez cu președintele Zelenski un contact apropiat, existând un schimb aprofundat de evaluări și idei cu orice prilej”, a punctat Iohannis, referindu-se și la relația cu Ucraina, cu care România negociază un parteneriat strategic, după ce s-a alăturat țărilor G7, NATO și UE care au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Kievul.

Președintele a subliniat că a acordat o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale cu statele de care ne apropie valori și interese comune, precum Germania, Franța, Spania, Italia și Polonia, referindu-se și la raporturi privilegiate cu Marea Britanie și Turcia.

În perioada 2020-2024 am încheiat trei noi parteneriate strategice, cu Bulgaria, Japonia și Georgia“, a amintit el.

Președintele Iohannis s-a referit și la preocupările și interesele comune cu statele baltice și cu alte state din zona central și est-europeană, evocând Formatul București 9 și Inițiativa celor Trei Mări. 

“Interesul României față de Marea Neagră a fost, este și va fi un catalizator al diverselor formate și inițiative în regiune și dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent în acest sens este Inițiativa celor Trei Mări care, în 2025, va împlini 10 ani de la lansare. În timp, a câștigat substanțial în relevanță, devenind o platformă importantă în consolidarea rezilienței regionale și europene, mai ales prin intermediul implicării României, care a găzduit două dintre Summituri. Un alt format în cadrul căruia România și-a valorificat rolul este București 9, inițiativă pe care am lansat-o, alături de Președintele Poloniei, în 2015. Formatul B9 și-a dovedit relevanța, utilitatea și valoarea adăugată, devenind o platformă pentru coordonarea la nivel regional și transatlantic, în beneficiul Alianței ca întreg”, a exemplificat, pe larg, șeful statului.

Aderarea la OCDE, obiectiv major de politică externă

În plan multilateral, a arătat președintele, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major de politică externă.

“Au fost parcurși pași decisivi în avansarea acestui proces, care presupun transformare internă a politicilor, a practicilor și a legislației. Insist să fie sporit efortul interinstituțional pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la OCDE, în cel mai scurt timp posibil“, a a spus Klaus Iohannis.

Continuând pe dimensiunea multilaterală, șeful statului a indicat că acțiunea globală a României a dobândit, în ultimii ani, o relevanță aparte, făcând trimitere la vizitele sale în Africa, în America Latină și în Asia-Pacific, unde a vizitat Kenya, Tazania, Cabo Verde, Senegal, Brazilia, Chile, Argentina, Japonia, Singapore și Coreea de Sud.

“Am acordat, împreună, o atenție sporită cooperării cu state din Asia, Africa și America Latină. În această cheie, am realizat în noiembrie 2023 seria de vizite în Africa – în Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde și Senegal. A fost primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani, prilej pentru promovarea Strategiei Naționale pentru Africa lansate anul trecut. În aprilie 2023, am realizat o serie de vizite în America Latină – în Brazilia, Chile și Argentina. Contactele au deschis noi oportunități de colaborare în domenii de interes, inclusiv privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global. În relația bilaterală cu statele din Asia–Pacific, am susținut oportunitatea dezvoltării dialogului tradițional, în baza prieteniei și a respectului reciproc consolidat de-a lungul multor decenii, prin trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului de cooperare existent, inclusiv în plan economic și investițional. În martie 2023, am ridicat relația bilaterală cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în timpul vizitei efectuate la Tokyo, un moment istoric ce a intensificat cooperarea bilaterală. Turneul în regiune a inclus și o vizită de stat în Republica Singapore, prima la acest nivel din ultimii 20 de ani. Cu ocazia vizitei oficiale în Republica Coreea, din aprilie 2024, am actualizat Parteneriatul Strategic bilateral, în baza intereselor comune adaptate priorităților noului context geopolitic global”, a mai spus Klaus Iohannis.

Orientul Mijlociu: Singura opțiune viabilă, soluția celor două state

În ceea ce privește Orientul Mijlociu și atacul terorist al Hamas din octombrie 2023 a provocat un conflict deschis în Gaza, președintele a amintit că România a pledat pentru evitarea escaladării violențelor, respectarea dreptului internațional, eliberarea imediată a ostaticilor, acordarea de ajutor umanitar civililor din Gaza și evitarea creșterii numărului victimelor civile colaterale.

“Susținem o soluție politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, singura variantă viabilă fiind soluția celor două state, cu respectarea atât a aspirațiilor legitime ale poporului palestinian, cât și a dreptului la securitate al Statului Israel”, a continuat Iohannis.

Șeful statului și-a încheiat discursul cu un îndemn către diplomații României.

“Diplomația este o profesie în care timpul nu se poate contabiliza. Este o profesie care implică pasiune și conștiință. Să vă păstrați spiritul obiectiv, integritatea profesională, creativitatea și competențele tehnice. În aceste vremuri ale știrilor false, ale dezinformării, continuați să vă puneți în valoare aptitudinea de a identifica și de a înțelege ceea ce contează cu adevărat și oferiți un exemplu de gândire critică și responsabilă. Modul în care România este percepută în lume depinde și de creativitatea, intuiția, performanța și implicarea dumneavoastră. Sunteți parte a imaginii noastre în lume și responsabilitatea dumneavoastră este una semnificativă. Destinul României este rezultatul forței pe care o are națiunea noastră și, implicit, a forței pe care o manifestă diplomația țării, oferind prin dumneavoastră exemplul unui partener credibil, stabil și responsabil. Vă mulțumesc”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA13 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă, un succes de etapă. Ridicarea controalelor la frontierele terestre, “obiectiv prioritar”

ROMÂNIA24 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA50 mins ago

RoPower Nuclear și Fluor Corporation au semnat contractul pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești. Sebastian Burduja: România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune

ROMÂNIA1 hour ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA2 hours ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE3 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

NATO2 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA24 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA19 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

Trending