Klaus Iohannis i-a îndemnat marți, la Glasgow, pe liderii lumii să își unească forțele în a proteja mediului și în a lăsa generațiilor viitoare o planetă mai verde și mai sigură. Șeful statului a susținut un discurs în cadrul summitului liderilor globali din marja Conferinței ONU pentru schimbările climatice (COP26), punctând rezultatele înregistrate de România în combaterea schimbărilor climatice și anunțând angajamentele țării noastre pe mai departe.
“Nu putem nega faptul că schimbările climatice reprezintă o provocare extraordinară și că trebuie să dăm dovadă de ambiție în abordarea ei”, a spus președintele.
El a arătat că, din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 64% și că țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. De asemenea, șeful statului a spus că între 1990 și 2019, România și-a redus și intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale.
“Suntem angajați să facem și mai mult! Va fi o provocare să reducem în continuare emisiile, mai ales pe măsură ce ne apropiem de net zero. Îmi doresc să lucrăm împreună pentru a dezvolta, produce și utiliza noi tehnologii verzi”, a promis șeful statului, subliniind că “inovația este cheia”.
Astfel, printre alte inițiative de la Glasgow, România se alătură Misiunii de Inovare în Agricultură pentru Climă (Agriculture Innovation Mission for Climate), propuse de Statele Unite ale Americii, a anunțat președintele.
“În același timp, trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de tranziție ecologică, că sunt create locuri de muncă și că inegalitățile sociale sunt reduse. România sprijină pe deplin eforturile de lider ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030. Am atins deja această rată de reducere la nivel național și ne angajăm să reducem în continuare emisiile”, a declarat Iohannis.
Insistând că nu există o soluție magică împotriva schimbărilor climatice, șeful statului a pledat pentru un set de măsuri interconectate care să poată ajuta în atingerea obiectivelor.
“Pentru aceasta, vom valorifica însăși forța naturii. România are o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic, 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile. Ne angajăm să creștem acest procent în viitor”, a promis Klaus Iohannis.
După ce a semnat alături de alți lideri mondiali, inclusiv președintele american Joe Biden, o declarație comună pentru a pune capăt defrișărilor până în 2030, președintele a promis că România va lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluții bazate pe natură, folosind 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul nostru Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a capta carbonul și a combate deșertificarea.
El a menționat și importanța promovării educației și cercetării privind schimbările climatice și a anunțat că, începând cu 2023, România va găzdui un centru inovator al Organizației Meteorologice Mondiale.
“De asemenea, trebuie să canalizăm forța oamenilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Educația este cheia pentru un comportament prietenos cu mediul. Trebuie să promovăm educația și cercetarea privind schimbările climatice. Începând cu 2023, România va găzdui un centru inovator al Organizației Meteorologice Mondiale, care va ajuta sistemele agricole din Europa să răspundă mai bine la provocările climatice”, a precizat președintele
“Impactul schimbărilor climatice nu are granițe naționale. Vă invit să ne unim forțele în a proteja mediul, asigurându-ne că lăsăm generațiilor viitoare o planetă mai verde și mai sigură! Nu avem timp de pierdut! Trebuie să acționăm acum!“, a conchis Iohannis.
Peste 120 de lideri mondiali, între care și președintele Klaus Iohannis, prezintă planurile țărilor lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul conferinței COP26 privind clima de la Glasgow, Scoția, desfășurată sub patronajul Marii Britanii, țară care asigură președinția G7 și în parteneriat cu Italia, stat care deține președinția G20.
Absența Rusiei și a Chinei de la eveniment este o mare lovitură dată speranțelor de a înregistra progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor globale. Această absență a fost taxată de președintele francez Emmanuel Macron care a îndemnat, în discursul său, ţările “cele mai mari emiţătoare” de CO2 care sunt în întârziere în ceea ce priveşte angajamentele lor “să-şi sporească ambiţiile în cele 15 zile” ale Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26), făcând aluzie la Rusia şi China.
China, care din 2006 este ţara care generează cele mai multe emisii de CO2 din lume, a anunţat că speră să obţină neutralitatea în privinţa carbonului în 2060, notează Agerpres.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Roma, că Rusia vrea să atingă neutralitatea în privinţa carbonului cel mai târziu în 2060 şi că, în următoarele trei decenii, intenţionează să reducă volumul emisiilor nete de CO2 sub cotele Uniunii Europene.
În cadrul conferinței, premierul indian Narendra Modi a anunțat că India îşi propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070, cu două decenii mai târziu decât Statele Unite și Europa.
Cel mai important lider prezent la summit, președintele american Joe Biden, a încercat să-i asigure luni pe liderii lumii că SUA îşi vor respecta promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate până la sfârşitul deceniului, în timp ce gazda summitului, premierul britanic Boris Johnson, a făcut apel la liderii globali să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii”. ”N-a mai rămas decât un minut până la miezul nopţii pe ceasul apocalipsei”, a avertizat el în debutul conferinţei de la Glasgow.
Cancelarul german Angela Merkel a deplâns faptul că obiectivele naționale de protecție a climei prezentate de statele semnatare nu sunt încă suficiente, ea pledând pentru stabilirea unui preţ pentru emisiile de CO2. Aflată pe unul dintre ultimele podiumuri globale înainte de a se retrage din funcția de cancelar, Angela Merkel a declarat: “Trebuie și, mai mult de atât, putem să punem în aplicare Acordul de la Paris”.
Şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel participanţilor, avertizând că omenirea îşi sapă propria groapă. Oamenii ar trebui să renunţe să mai trateze naturea “ca pe o toaletă”. Guterres a mai solicitat statelor bogate să sprijine cu 100 de miliarde de dolari anual lupta ţărilor mai sărace de combatere a încălzirii globale. În ultimul deceniu, patru miliarde de oameni au suferit de pe urma catastrofelor naturale provocate de modificările climatice. Un apel a venit și din partea reginei Elisabeta II-a, care le-a cerut liderilor lumii să dea dovadă “de un adevărat spirit de stat” și să se unească pentru “o cauză comună” în fața schimbărilor climatice.
Din partea Uniunii Europene, președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că UE a deschis calea către neutralitatea climatică, iar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut liderilor globali să își facă ”datoria” de a spori eforturile pentru atingerea neutralității climatice.
În perioada premergătoare conferinței, summitul G20 de la Roma a transmis un semnal pozitiv, deoarece șefii de stat și de guvern au reafirmat obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Aceștia doresc să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius și să continue să depună eforturile necesare pentru a o limita la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial
