Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui nou premier: Eu sunt garantul că instituţiile din România vor funcţiona în continuare pentru români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va convoca pentru joi partidele politice parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni, după ce guvernul PNL condus de premierul Ludovic Orban a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.

Într-o declarație de presă făcută la Palatul Cotroceni șeful statului a precizat că, cel mai probabil, numele noului prim-ministru desemnat va fi anunțat joi, în urma consultărilor. Totodată, Iohannis a dat asigurări, după demiterea Guvernului Orban, că “instituţiile sunt solide”, iar “guvernarea merge mai departe”, precizând totodată că el este adeptul alegerilor anticipate.

“Lucrurile merg mai departe. Instituţiile sunt solide. Guvernarea merge mai departe. Lucrurile se vor mişca şi mai departe. Nu este cazul să credem că acum vom intra într-o situaţie complicată. Eu sunt garantul că instituţiile din România vor funcţiona în continuare pentru români“, a declarat şeful statului.

“Este nevoie de câţiva paşi politici. Aceşti paşi vor fi făcuţi într-o succesiune foarte rapidă. Voi convoca partidele la o sesiune de consultări care începe mâine la ora 12:00. Mâine seară, după ce voi termina toate consultările, probabil, voi anunţa deja persoana desemnată pentru a forma un nou guvern. (…) Eu am fost și rămân, ca să fie foarte clar, adeptul alegerilor anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Dacă însă constat că partidele parlamentare nu doresc acest sau nu reușesc să înțeleagă acest lucru, atunci voi insista ca în continuare să fie votat un guvern care vine cu o agendă reformatoare, un guvern care este construit de și în jurul Partidului Național Liberal”, a afirmat Iohannis.

”Mă voi implica și în continuare pentru a construi după alegeri o majoritate solidă care vine cu reforme profunde în beneficiul românilor. Până atunci, primul pas a fost făcut spre anticipate, următorul pas va fi făcut mâine”, a mai spus președintele.

Parlamentul a adoptat miercuri moțiunea de cenzură inițiată de PSD și UDMR împotriva Guvernului Orban, la trei luni de la învestirea în funcție. Au fost 261 voturi ”pentru” și 139 de voturi ”contra”.

Potrivit prevederilor cuprinse în Constituție, preşedintele României urmează să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Apoi, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Potrivit Constituției, alegerile legislative anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Greu de crezut că parlamentarii vor accepta să-și încheie mandatul cu un an mai repede, din acest motiv mulți estimează că organizarea de anticipate este cvasi-imposibilă în actuala arhitectură constituțională.

Articolul 89 din Constituție prevede următoarele: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis sesizează la CCR legea privind Ziua Tratatului de la Trianon, precizând că documentul contravine principiului separației puterilor în stat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Considerăm că această lege contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, pentru argumentele pe care le vom prezenta în cele ce urmează”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Reamintim că la 19 mai, Parlamentul a transmis președintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. 

“Apreciem că stabilirea acestui conținut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunțiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar. Potrivit jurisprudenței constituționale, legea este definită ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. De asemenea, potrivit Curții Constituționale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013 și Decizia nr. 574/2014)”, se mai arată în comunicatul menționat.

Camera Deputaților a decis, la 13 mai, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, document al cărui centenar a fost marcat joi, 4 iunie 2020.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, convorbire cu omologul de la Kiev: România va acorda un sprijin medical Ucrainei pentru gestionarea COVID-19

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o nouă convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, în continuarea discuției telefonice avute la data de 25 martie 2020, ocazie cu care șeful diplomației române i-a transmis omologului ucrainean că România va oferi un sprijin medical concret Ucrainei pentru gestionarea efectelor pandemiei COVID-19, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej au fost abordate și aspecte relevante privind dreptul la educație în limba română al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și alte teme de interes circumscrise problematicii protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din țara vecină. Cei doi miniștri au convenit, în acest context, reluarea în perioada imediat următoare a lucrărilor Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucraineană privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.

Totodată, cei doi miniștri au discutat despre elementele vizitei în România a ministrului de externe ucrainean, care urmează să fie organizată în viitorul apropiat.

În cadrul discuției, ministrul Bogdan Aurescu a menționat că la nivelul autorităților române, urmare a deciziei în acest sens a președintelui Klaus Iohannis, și a prim-ministrului Ludovic Orban este în curs de pregătire acordarea, în perioada următoare, a unui sprijin medical concret Ucrainei pentru gestionarea efectelor pandemiei, omologul ucrainean exprimând o apreciere deosebită pentru intenția părții române.

Cei doi miniștri de externe au abordat și ultimele evoluții legate de pandemia cu noul coronavirus, inclusiv din perspectiva facilitării tranzitului pe teritoriul României în vederea repatrierii cetățenilor ucraineni (peste 600 de cetățeni ucraineni tranzitând în siguranță România de la începutul crizei). Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța solidarității internaționale și a exprimat disponibilitatea părții române de a acorda în continuare sprijin cetățenilor ucraineni.

Ministrul ucrainean de externe a mulțumit părții române pentru colaborarea eficientă în asigurarea tranzitului cetățenilor ucraineni, care se repatriază în contextul pandemiei cu noul coronavirus, precum și pentru susținerea constantă de către România a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a eforturilor sale de integrare europeană și euro-atlantică.

De asemenea, au fost abordate și alte aspecte de interes comun la nivel regional.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene: România va primi încă 1,5 miliarde de euro de la UE pentru a atenua impactul crizei provocate de coronavirus

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

România va avea la dispoziţie încă 1,5 miliarde de euro din facilitatea de finanţare REACT-EU, a anunţat joi ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la începutul şedinţei de Guvern, informează un comunicat al ministerului de resort remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, alte fonduri suplimentare sunt disponibile printr-un nou instrument temporar – SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţie de urgenţă). Prin acest program, România va putea accesa 5 miliarde euro în perioada 2020-2022, pentru a sprijini măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, după cum a anunțat și ministrul finanțelor publice Florin Cîțu.

“Premierul Ludovic Orban a solicitat MFE şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să pregătească deja modificările legislative necesare pentru accesarea sumelor prin intermediul acestui nou instrument al Comisiei Europene. Totodată, în cadrul şedinţei de Guvern, ministrul Fondurilor Europene a fost mandatat de premierul Ludovic Orban să pregătească Programul de recuperare şi rezilienţă necesar pentru a accesa alte finanţări europene”, se menţionează în comunicatul MFE.

Cele 1,5 miliarde de euro din facilitatea de finanţare REACT-EU fac parte din planul de relansare economică de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană – Next Generation EU – și din care România ar putea beneficia de până la 33 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi. Inițiativa REACT-EU va primi o finanțare totală de 55 de miliarde de euro, aceasta reprezentând o sumă suplimentară la programele politicii coeziune, până în anul 2022 pentru a atenua gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special nivelul șomajului în rândul tinerilor și prosperitatea relativă a statelor membre.

În şedinţa de Guvern a fost aprobat şi Memorandumul privind alocarea unor bani în cadrul Programelor Operaţionale gestionate de Ministerul Fondurilor Europene pentru evitarea dezangajării fondurilor alocate şi pentru finanţarea măsurilor de combatere a efectelor negative ale pandemiei COVID-19.

La nivelul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) au fost identificate sume cu risc de neutilizare în valoare de 1 miliarde de euro. Din această sumă, 450 milioane de euro au fost realocate în cadrul POIM, către alte axe, iar 580 milioane de euro către alte programe, astfel: 500 milioane de euro la Programul Operaţional Competitivitate, pentru finanţarea unei scheme de grant dedicată capitalului de lucru, şi 80 milioane de euro la Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027 şi pentru pentru asigurarea finanţării acordului PASSA-BEI în perioada 2020 -2023.

În cadrul Programului Operaţional Capital Uman, suma de 450 milioane de euro va fi redistribuită pentru a fi finanţată plata şomajului tehnic (300 milioane euro), a stimulentului de risc pentru cadrele medicale (120 milioane euro) şi măsurile destinate asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice (30 milioane euro), menţionează MFE.

În ceea ce priveşte finanţările pentru programe naţionale, în şedinţa de Guvern de joi a fost adoptată şi Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri pentru includerea unor Programe Naţionale la finanţare din fonduri europene. Astfel, vor putea fi finanţate din fonduri europene Programe Naţionale pentru: integrarea pe piaţa muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel naţional; susţinerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială şi a altor iniţiative ale mediului de afaceri; digitalizarea activităţilor desfăşurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competenţe digitale ale forţei de muncă; măsuri active de ocupare a forţei de muncă; măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă comunitară pentru persoanele vârstnice; investiţii în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării.

“Programele finanţate vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene şi a ministerelor cu atribuţii în implementarea domeniilor respective”, se precizează în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending