Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Published

on

Vizita pe care președintele Klaus Iohannis o va efectua pe 20 august la Casa Albă, la invitația omologului american Donald Trump, va avea ca prioritate relația strategică bilaterală cu accente pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Într-o întâlnire informală cu jurnaliștii înainte de vizita la Washington, președintele Klaus Iohannis a precizat că întâlnirea cu președintele Donald Trump are loc în contextul în care administrația americană apreciază prioritățile asumate de România la nivelul relațiilor cu SUA.

Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”, a spus președintele în cadrul discuției informale cu jurnaliștii, punctând ca teme Parteneriatul Strategic, angajamentul în cadrul NATO și alocarea a 2% din PIB, relația economică în creștere cu Statele Unite și relația energetică.

De altfel, tematica energetică a fost menționată și în comunicatul în care Casa Albă a anunțat vizita lui Iohannis la Washington. Discuțiile vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”, preciza Casa Albă la 6 august.

În context, președintele a reamintit de Inițiativa celor Trei Mări, punctând că definirea și maturitatea acestui cadru regional de cooperare a survenit la summitul din 2018 de la București, unde a fost promovată o ”componentă pe energie”, fapt care a determinat și mai mult interesul SUA pentru acest format.

Discuțiile privind relația energetică vor avea loc însă în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În context, președintele a spus că a observat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a mai spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii.

Șeful statului s-a referit și la cadrul mai larg al acestor discuții, având în vedere poziția critică pe care Statelor Unite o manifestă față de nivelul ridicat de dependență al Uniunii Europene de gazul rusesc.

La americani există o permanentă îngrijorare că securitatea energetică a Europei va ajunge prea dependentă de Rusia”, a mai susținut președintele la întâlnirea cu jurnaliștii.

Reamintim faptul că Donald Trump este recunoscut pentru declarațiile acide la adresa Germaniei, anul trecut acuzând Berlinul că este ”prizonierul” Rusiei și denunțând acordul dintre Germania și Federația Rusă pentru construcția gazoductului Nord Stream 2. Declarațiile respective au provocat tensiuni consumate la nivelul summitului NATO din 11-12 iulie 2018, când Donald Trump și Angela Merkel au avut contre.

Mai mult, în același context, România și Polonia au jucat un rol crucial pentru relația transatlantică la începutul acestui an când, sub președinție română a Consiliului UE, a fost adoptată directiva europeană privind gazele naturale, cadru care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul ruso-german, ea se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Celelalte dimensiuni ale vizitei președintelui Klaus Iohannis – îndesoebi relația de securitate – vor avea drept centru de greutate relația în cadrul NATO, programele de înzestrare și prezența americană pe teritoriul țării noastre.

”Am de gând să abordez regiunea Mării Negre pe care am introdus-o pe agenda NATO”, a mai afimat șeful statului la întâlnirea informală cu jurnaliștii, punctând că zona Mării Negre este o preocupare constantă.

La capitolul relației în cadrul NATO, președintele a reamintit decizia recentă a CSAT de a crește numărul efectivelor militare românești în Afganistan, punctând că ”Statele Unite ne-au rugat dacă avem disponibilitatea de a crește prezența militară”.

În ce privește actualizarea recentă a scutului antirachetă de la Deveselu și contextul mai larg al retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul INF, președintele le-a spus jurnaliștilor că facilitatea Aegis Ashore este un aspect unde România ”bifează pozitiv” în relația cu SUA.

Discuțiile dintre cei doi președinți vor viza, de asemenea, și numărul forțelor americane care pot fi dislocate în România, cu accent pe implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

Un subiect sensibil ar putea fi și cel legat de implementarea tehnologiei 5G în România în contextul disputei globale pe care SUA o are cu China și cu gigantul Huawei. Cel mai recent, secretarul de Stat american Mike Pompeo, aflat în vizită la Berlin, a avertizat Germania că există riscul ca Statele Unite să își schimbe comportamentul dacă partenerul european va folosi tehnologia Huawei în tehnologia 5G. Același subiect, discutat în urmă cu câteva luni la nivelul Consiliului pentru Securitate al Marii Britanii, a provocat demisia ministrului Apărării Gavin Williamson.

Unii nu sunt suficient de îngrijorați. Nu realizează ce se întâmplă de fapt. Cred că va trebui să discutăm și în CSAT această temă”, a spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii înaintea vizitei în SUA.

Șeful statului a mai spus că îi va reitera lui Donald Trump invitația de a efectua o vizită în România.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending