Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Vizita pe care președintele Klaus Iohannis o va efectua pe 20 august la Casa Albă, la invitația omologului american Donald Trump, va avea ca prioritate relația strategică bilaterală cu accente pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Într-o întâlnire informală cu jurnaliștii înainte de vizita la Washington, președintele Klaus Iohannis a precizat că întâlnirea cu președintele Donald Trump are loc în contextul în care administrația americană apreciază prioritățile asumate de România la nivelul relațiilor cu SUA.

Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”, a spus președintele în cadrul discuției informale cu jurnaliștii, punctând ca teme Parteneriatul Strategic, angajamentul în cadrul NATO și alocarea a 2% din PIB, relația economică în creștere cu Statele Unite și relația energetică.

De altfel, tematica energetică a fost menționată și în comunicatul în care Casa Albă a anunțat vizita lui Iohannis la Washington. Discuțiile vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”, preciza Casa Albă la 6 august.

În context, președintele a reamintit de Inițiativa celor Trei Mări, punctând că definirea și maturitatea acestui cadru regional de cooperare a survenit la summitul din 2018 de la București, unde a fost promovată o ”componentă pe energie”, fapt care a determinat și mai mult interesul SUA pentru acest format.

Discuțiile privind relația energetică vor avea loc însă în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În context, președintele a spus că a observat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a mai spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii.

Șeful statului s-a referit și la cadrul mai larg al acestor discuții, având în vedere poziția critică pe care Statelor Unite o manifestă față de nivelul ridicat de dependență al Uniunii Europene de gazul rusesc.

La americani există o permanentă îngrijorare că securitatea energetică a Europei va ajunge prea dependentă de Rusia”, a mai susținut președintele la întâlnirea cu jurnaliștii.

Reamintim faptul că Donald Trump este recunoscut pentru declarațiile acide la adresa Germaniei, anul trecut acuzând Berlinul că este ”prizonierul” Rusiei și denunțând acordul dintre Germania și Federația Rusă pentru construcția gazoductului Nord Stream 2. Declarațiile respective au provocat tensiuni consumate la nivelul summitului NATO din 11-12 iulie 2018, când Donald Trump și Angela Merkel au avut contre.

Mai mult, în același context, România și Polonia au jucat un rol crucial pentru relația transatlantică la începutul acestui an când, sub președinție română a Consiliului UE, a fost adoptată directiva europeană privind gazele naturale, cadru care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul ruso-german, ea se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Celelalte dimensiuni ale vizitei președintelui Klaus Iohannis – îndesoebi relația de securitate – vor avea drept centru de greutate relația în cadrul NATO, programele de înzestrare și prezența americană pe teritoriul țării noastre.

”Am de gând să abordez regiunea Mării Negre pe care am introdus-o pe agenda NATO”, a mai afimat șeful statului la întâlnirea informală cu jurnaliștii, punctând că zona Mării Negre este o preocupare constantă.

La capitolul relației în cadrul NATO, președintele a reamintit decizia recentă a CSAT de a crește numărul efectivelor militare românești în Afganistan, punctând că ”Statele Unite ne-au rugat dacă avem disponibilitatea de a crește prezența militară”.

În ce privește actualizarea recentă a scutului antirachetă de la Deveselu și contextul mai larg al retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul INF, președintele le-a spus jurnaliștilor că facilitatea Aegis Ashore este un aspect unde România ”bifează pozitiv” în relația cu SUA.

Discuțiile dintre cei doi președinți vor viza, de asemenea, și numărul forțelor americane care pot fi dislocate în România, cu accent pe implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

Un subiect sensibil ar putea fi și cel legat de implementarea tehnologiei 5G în România în contextul disputei globale pe care SUA o are cu China și cu gigantul Huawei. Cel mai recent, secretarul de Stat american Mike Pompeo, aflat în vizită la Berlin, a avertizat Germania că există riscul ca Statele Unite să își schimbe comportamentul dacă partenerul european va folosi tehnologia Huawei în tehnologia 5G. Același subiect, discutat în urmă cu câteva luni la nivelul Consiliului pentru Securitate al Marii Britanii, a provocat demisia ministrului Apărării Gavin Williamson.

Unii nu sunt suficient de îngrijorați. Nu realizează ce se întâmplă de fapt. Cred că va trebui să discutăm și în CSAT această temă”, a spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii înaintea vizitei în SUA.

Șeful statului a mai spus că îi va reitera lui Donald Trump invitația de a efectua o vizită în România.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare