Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Published

on

Vizita pe care președintele Klaus Iohannis o va efectua pe 20 august la Casa Albă, la invitația omologului american Donald Trump, va avea ca prioritate relația strategică bilaterală cu accente pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Într-o întâlnire informală cu jurnaliștii înainte de vizita la Washington, președintele Klaus Iohannis a precizat că întâlnirea cu președintele Donald Trump are loc în contextul în care administrația americană apreciază prioritățile asumate de România la nivelul relațiilor cu SUA.

Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”, a spus președintele în cadrul discuției informale cu jurnaliștii, punctând ca teme Parteneriatul Strategic, angajamentul în cadrul NATO și alocarea a 2% din PIB, relația economică în creștere cu Statele Unite și relația energetică.

De altfel, tematica energetică a fost menționată și în comunicatul în care Casa Albă a anunțat vizita lui Iohannis la Washington. Discuțiile vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”, preciza Casa Albă la 6 august.

În context, președintele a reamintit de Inițiativa celor Trei Mări, punctând că definirea și maturitatea acestui cadru regional de cooperare a survenit la summitul din 2018 de la București, unde a fost promovată o ”componentă pe energie”, fapt care a determinat și mai mult interesul SUA pentru acest format.

Discuțiile privind relația energetică vor avea loc însă în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În context, președintele a spus că a observat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a mai spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii.

Șeful statului s-a referit și la cadrul mai larg al acestor discuții, având în vedere poziția critică pe care Statelor Unite o manifestă față de nivelul ridicat de dependență al Uniunii Europene de gazul rusesc.

La americani există o permanentă îngrijorare că securitatea energetică a Europei va ajunge prea dependentă de Rusia”, a mai susținut președintele la întâlnirea cu jurnaliștii.

Reamintim faptul că Donald Trump este recunoscut pentru declarațiile acide la adresa Germaniei, anul trecut acuzând Berlinul că este ”prizonierul” Rusiei și denunțând acordul dintre Germania și Federația Rusă pentru construcția gazoductului Nord Stream 2. Declarațiile respective au provocat tensiuni consumate la nivelul summitului NATO din 11-12 iulie 2018, când Donald Trump și Angela Merkel au avut contre.

Mai mult, în același context, România și Polonia au jucat un rol crucial pentru relația transatlantică la începutul acestui an când, sub președinție română a Consiliului UE, a fost adoptată directiva europeană privind gazele naturale, cadru care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul ruso-german, ea se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Celelalte dimensiuni ale vizitei președintelui Klaus Iohannis – îndesoebi relația de securitate – vor avea drept centru de greutate relația în cadrul NATO, programele de înzestrare și prezența americană pe teritoriul țării noastre.

”Am de gând să abordez regiunea Mării Negre pe care am introdus-o pe agenda NATO”, a mai afimat șeful statului la întâlnirea informală cu jurnaliștii, punctând că zona Mării Negre este o preocupare constantă.

La capitolul relației în cadrul NATO, președintele a reamintit decizia recentă a CSAT de a crește numărul efectivelor militare românești în Afganistan, punctând că ”Statele Unite ne-au rugat dacă avem disponibilitatea de a crește prezența militară”.

În ce privește actualizarea recentă a scutului antirachetă de la Deveselu și contextul mai larg al retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul INF, președintele le-a spus jurnaliștilor că facilitatea Aegis Ashore este un aspect unde România ”bifează pozitiv” în relația cu SUA.

Discuțiile dintre cei doi președinți vor viza, de asemenea, și numărul forțelor americane care pot fi dislocate în România, cu accent pe implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

Un subiect sensibil ar putea fi și cel legat de implementarea tehnologiei 5G în România în contextul disputei globale pe care SUA o are cu China și cu gigantul Huawei. Cel mai recent, secretarul de Stat american Mike Pompeo, aflat în vizită la Berlin, a avertizat Germania că există riscul ca Statele Unite să își schimbe comportamentul dacă partenerul european va folosi tehnologia Huawei în tehnologia 5G. Același subiect, discutat în urmă cu câteva luni la nivelul Consiliului pentru Securitate al Marii Britanii, a provocat demisia ministrului Apărării Gavin Williamson.

Unii nu sunt suficient de îngrijorați. Nu realizează ce se întâmplă de fapt. Cred că va trebui să discutăm și în CSAT această temă”, a spus președintele la întâlnirea informală cu jurnaliștii înaintea vizitei în SUA.

Șeful statului a mai spus că îi va reitera lui Donald Trump invitația de a efectua o vizită în România.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat marți Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook / captura video

Președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a lansat sâmbătă militanților anti-G7 in Ţara Bascilor un apel ”la calm şi concordi”, afirmând că marile provocări, precum cea reprezentată de schimbările climatice, trebuie să fie combătute ”împreună”, transmite AFP, citat de Agerpres.

”Doresc să fac un apel la calm şi concordie. Marile provocări care sunt neutre”, precum schimbările climatice, combaterea inegalităţilor şi lipsa securităţii, ”nu le vom soluţiona decât acţionând împreună”, a declarat şeful statului francez într-o intervenţie publică televizată, cu câteva ore înaintea începerii summitului G7 de la Biarritz (sud-vestul Franţei).

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că la summitul G7 va convinge toţi partenerii ţării sale că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”. ”Trebuie să ajungem la o formă de detensionare, pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a evita acest război comercial care începe să ia formă peste tot”, a subliniat acesta.

Macron s-a referit şi la actualele incendii din regiunea amazoniană. ”Am dorit ca acest G7 să fie util şi, în concluzie, trebuie să răspundem într-o manieră foarte concretă la apelul oceanului şi la apelul pădurii care arde astăzi în Amazonia”, a spus el.

”Suntem toţi îngrijoraţi. Franţa este îngrijorată, indubitabil, chiar mai mult decât alţii din jurul acestei mese, întrucât noi suntem amazonieni cu Guyana. Aşadar cu privire la Amazonia, nu vom lansa un simplu apel, ci o mobilizare a tuturor puterilor” prezente la Biarritz, ”în parteneriat cu ţările Amazoniei, pentru a combate aceste incendii şi pentru a investi în reîmpădurire”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP şi dpa.

Liderii celor șapte state cel mai puternic industrializate, participă, timp de trei zile, la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, în condițiile în care ciocnirile comerciale dintre primele două economii globale au evidențiat sarcina grea a președintelui Emmanuel Macron de a furniza  rezultate palpabile privind comerțul, Iranul și schimbările climatice, informează Reuters.

Reuniunea G7 are loc pe fondul unor diferențe puternice de opinie privind problemele globale care riscă să divizeze și mai mult grupul de state care se luptă deja să-și găsească vocea comună.

Să nu uităm că anul trecut, președintele american Donald Trump, a decis să părăsescă orașul canadian Ottawa, înaintea semnării declarației comune, alături de celelalte state, acuzând Canada de „lipsa de onestitate”.

Emmanuel Macron, gazda summitului, dorește ca liderii Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite să se concentreze pe apărarea democrației, egalității de gen, educației și schimbărilor climatice și a invitat lideri din Asia, Africa și America Latină să contribuie la acest efort comun.

Continue Reading

CHINA

Războiul comercial dintre primele economii ale lumii se întețește. SUA anunță o creștere a tarifelor vamale la importurile provenite din China ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing

Published

on

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri creșterea cuantumului taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing, decizie care vine cu doar o zi înainte ca liderii priemelor două economii mondiale să se întâlnească la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, cele 300 de miliarde de dolari ale importurile provenind din China vor fi taxate cu 15 % în loc de 10 % începând cu 1 septembrie.

În plus, preşedintele american Donald Trump a informat într-o serie de postări pe Twitter că Washingtonul va creşte, începând cu 1 octombrie, tarifele vamale de la 25 % la 30 % . Acestea se vor aplica celor 250 de miliarde de dolari de mărfuri chinezeşti.

”Din păcate, administraţiile anterioare au permis Chinei să meargă atât de departe de un comerţ corect şi echilibrat încât a devenit o povară pentru contribuabilii americani. Ca preşedinte nu mai pot permite să se întâmple acest lucru. Nu avem nevoie de China și, sincer, va fi mult mai bine fără aceasta. Sumele uriașe de bani făcute și furate de China de la Statele Unite, an de an, timp de zeci de ani, trebuie să ÎNCETEZE. Marilor noastre companii americane li s-a cerut să înceapă imediat să caute o alternativă la China, inclusiv aducerea companiilor ACASĂ, făcând produse în SUA. Voi răspunde tarifelor din China în această după-amiază. Aceasta este o oportunitate grozavă pentru Statele Unite”, a scris Trump.

Reacția lui Trump vine după ce vineri autoritățile de la Beijing au anunțat că vor impune taxe vamale în valoare de 75 de miliarde de dolari mărfurilor americane, potrivit Digi24.

China va aplica tarife vamale de 5 sau 10% importurilor de bunuri americane începând cu 1 septembrie, fiind vizate 5.078 de produse fabricate în SUA. Totodată, autoritățile au anunțat că plănuiesc să reintroducă tarifele vamale pentru autovehicule și componente americane, iar acestea vor fi de 5% sau 25% începând cu luna decembrie.

Autoritățile chineze au anunțat de săptămâna trecută că vor lua contramăsuri, după ce SUA a anunțat tarife vamale de 10% la bunuri chinezești de 300 de miliarde de dolari.

Tot săptămâna trecută, Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:
SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending