România pledează pentru un Consiliu de Securitate al Națiunilor Unite extins, în care transparenţa şi responsabilitatea sunt norma, şi nu excepţia, a declarat miercuri, la New York, preşedintele Klaus Iohannis, în ultimul său discurs în fața Adunării Generale a ONU în calitate de șef al statului.
Iohannis a condus pe 24 şi 25 septembrie, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care are loc la New York. Reprezentând România pentru a opta și ultima oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a reiterat sprijinul României pentru Ucraina și sprijinul pentru o finalizare corectă a conflictului din Gaza și din întreaga zonă, în timp ce a evocat importanța luptei împotriva schimbărilor climatice și reforma ONU.
“Nu există alternativă viabilă la Organizația Națiunilor Unite, iar principiile pe care a fost construită Organizația rămân mai valabile ca oricând. Ne concentrăm acum asupra continuării reformei ONU, astfel încât aceasta să fie capabilă să facă față provocărilor actuale și celor care se prefigurează. O Organizație a Națiunilor Unite mai eficace și mai eficientă. O Organizație a Națiunilor Unite mai reprezentativă, în care încrederea poate fi protejată. România pledează pentru un Consiliu de Securitate extins, în care transparența și responsabilitatea sunt regula, și nu excepția”, a spus Iohannis în ultimul său discurs în faţa Adunării Generale a ONU în calitate de preşedinte.
Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.
Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.
Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.
Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.
Președintele a punctat că ONU trebuie să fie “mai accesibilă publicului şi cu relevanţă crescută”, să fie o organizaţie în care tinerii pot avea “un cuvânt de spus cu privire la problemele care îi afectează” şi unde “vocile societăţii civile şi ale tuturor actorilor implicaţi sunt auzite”.
“Acesta este motivul pentru care un Pact pentru Viitor a fost necesar atât de urgent. Pentru a da o nouă formă şi un nou scop viziunii noastre pentru generaţiile următoare”, a mai spus şeful statului român, referindu-se la documentul semnat duminică de mare parte a statelor membre, în preambulul Adunării Generale.
Iohannis a vorbit despre ONU ca despre “o aspiraţie continuă pentru o lume mai bună”, pornind “de la cei care au visat la pace și toleranță” și până “la cei care nu vor înceta niciodată să lupte pentru ele”.
“O lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, dreptul internațional și drepturile omului sunt respectate. În care fiecare țară își poate alege propria cale, cu demnitate și ferită de agresiune. Unde fiecare cetățean este în siguranță și liber. Acesta este crezul nostru. Și acesta este apelul nostru la acțiune”, şi-a încheiat el discursul.
Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte șapte rânduri, respectiv în anii 2015, 2017, 2018, 2019, 2021, 2022 și 2023.
