POLITICĂ
Klaus Iohannis, la Zagreb: Președintele participă, alături de Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, la summitul liderilor PPE
Published
6 years agoon

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri, la Zagreb, la Summitul Partidului Popular European, organizat în marja Congresului PPE găzduit de premierul croat Andrej Plenkovic și de actuala conducere a popularilor europeni, în fruntea președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez.
Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, șeful statului va sosi la Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb la ora 21:25 și va lua parte la lucrările summitului liderilor europeni din cadrul PPE.
Anterior summitului, delegații din peste 40 de țări vor alege, în cadrul Congresului, noul președinte al PPE, candidatul unic pentru această poziție fiind Donald Tusk, fost prim-ministru al Poloniei și președinte în exercițiu al Consiliului European. După ce va fi ales, Tusk va deveni primul om politic din Europa de Est ales președinte al Partidului Popular European.
Aflat în campanie electorală pentru al doilea mandat prezidențial, Iohannis va participa la summitul PPE alături de ceilalți șefi de stat sau de guvern din PPE, între care prim-miniștrii Bulgariei, Croației, Irlandei și Letoniei, președintele Ciprului sau cancelarul Germaniei.
La Congresul PPE este prezent și premierul Ludovic Orban, fiind pentru prima dată în ultimii șapte ani când România este reprezentată la nivel de președinte și prim-ministru de lideri cu aceeași apartenență politică. De altfel, Orban va susține și un discurs în plenul Congresului și va avea mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk.
Alături de Klaus Iohannis mai sunt prezenți la Congresul PPE și cancelarul german Angela Merkel, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.
Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune participă aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri
UE analizează o schemă de investiții cu grad mai mare de risc pentru a crește profitul din activele rusești înghețate
Ucraina acuză Rusia că respinge de „100 de zile” propunerea de armistițiu, „prim pas fundamental către pace”: „A intensificat teroarea, în loc să îi pună capăt”
Franța pregătește o inițiativă europeană pentru soluționarea conflictului dintre Israel și Iran
Israelul subminează „decenii de principii umanitare” prin blocarea ajutorului pentru civilii din Gaza, afirmă Kaja Kallas: Ce vedem merge dincolo de autoapărare. Destul este destul
POLITICĂ
Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României de la Ilie Bolojan. Noul șef al statului a fost primit cu ovații la Palatul Cotroceni
Published
4 weeks agoon
May 26, 2025
Președintele Nicușor Dan a preluat mandatul de șef al statului, luni, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii militare care a fost organizată pe Platoul Marinescu, unde garda de onoare i-a dat onorul noului președinte.
El a fost primit cu ovații de către cei prezenți la ceremonia militară.
Ulterior, Nicușor Dan a fost întâmpinat în holul Palatului Cotroceni de Ilie Bolojan – președinte interimar din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de șef al statului.
Cei doi au avut o scurtă discuție, iar Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Cotroceni.
El a susținut apoi primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.
“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.
În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.
“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.
POLITICĂ
Nicușor Dan trasează calea de urmat pentru o “reformă temeinică” în primul discurs ca președinte: Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României
Published
4 weeks agoon
May 26, 2025
Președintele Nicușor Dan a susținut luni, imediat după depunerea jurământului de învestire în funcție, primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.
“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.
În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.
“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.
Discursul integral al președintelui:
“Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,
Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.
Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.
Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.
În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.
În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.
Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.
Vă mulțumesc!”
Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.
Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.
Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului
La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).
Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.
POLITICĂ
Nicușor Dan a depus jurământul de președinte al României, devenind al cincilea președinte al republicii după 1990
Published
4 weeks agoon
May 26, 2025
Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.
Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.
Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.
Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului
La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).
Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania
Trending
- NATO1 week ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA1 week ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ROMÂNIA1 week ago
Tranzacție majoră pe piața de curierat din România: Sameday cumpără Cargus, prima companie privată de curierat din România
- ROMÂNIA4 days ago
Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice
- NATO1 week ago
Regele Spaniei, primul lider extern primit de Nicușor Dan, la grupul de luptă NATO de la Cincu: Prezența militarilor spanioli în România, o dovadă clară a angajamentului față de apărarea colectivă