Connect with us

U.E.

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care se vor confrunta cu probleme în urma Brexit-ului

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care acestea se vor confrunta cu probleme în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Răspunsul este da. Probabilitatea de a avea un Brexit fără acord acum este mult mai redusă, comparativ cu trei luni în urmă, dar dacă este nevoie de noi, suntem dispoanibili”, a explicat Regling în cadrul unui răspuns oferit în urma întrebării adresate de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană, Dan Cărbunaru, prezent la Luxemburg la o întâlnire a jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

Klaus Regling a dat drept exemplu de bună practică Irlanda, care a fost una din cele cinci țări ajutate încă din 2011, alături de alte state precum Portugalia sau Grecia.

”Au folosit programele ESM foarte bine, rata șomajului este foarte scăzută acum, față de cum era înainte de criză. Sunt foarte puternici încât cred că pot face față și unui Brexit dur, dar dacă este nevoie de noi, suntem disponibili.”, a mai explicat directorul general al Mecanismului european de stabilitate (MES), un instrument menit să ajute ţările din zona euro aflate în criză şi să stabilizeze zona în ansamblul ei.

Mecanismul european de stabilitate (ESM), cu sediul la Luxemburg ce reprezintă cele 19 state membre, este un vehicul de finanțarea, reprezentând unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor, conform Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010.

Capacitatea inițială maximă de creditare a acestuia a fost de 500 de miliarde de euro pe baza unui capital de 704,8 miliarde de euro. MES este finanțat de țările UE conform cheii de contribuție la capitalul Băncii Central Europene.

Cel mai mare acţionar va fi Germania, cu 27% din capital. Al doilea acţionar, Franţa, urmată de Italia. Malta, cea mai mică ţară din zona euro, va fi şi cel mai mic acţionar, potrivit PE.

Împrumuturile sunt finanțate de împrumuturile MES de pe piețele financiare și sunt garantate de către părțile sale interesate (țările din zona euro).

La cererea Germaniei, orice ajutor financiar va fi supus unor condiţii stricte. Zona euro va interveni dacă ţara a cerut ajutorul FMI şi dacă se angajează pe calea reformelor.

Dacă ţara sprijinită nu-şi respectă obligaţiile, va trebui să plătească o amendă pe lângă contribuţia sa la ESM şi, desigur, nu va mai primi ajutor.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

U.E.

Regatul Unit își conturează primele obiective ale viitoarei relații comerciale cu UE: „zero tarife, zero cote” și controlul asupra regulilor negociate

Published

on

© European Communities, 2008

Guvernul britanic urmărește să asigure un acord comercial „cu zero tarife, zero cote” cu UE, a declarat ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, potrivit BBC.

Stephen Barclay a precizat că obiectivele guvernului pentru negocierile comerciale vor fi făcute publice după retragerea din UE la 31 ianuarie, iar premierul Boris Johnson va fi cel care va prezenta mai multe detalii luna viitoare.

După această dată, Regatul Unit intră apoi într-o perioadă de tranziție convenită cu UE, care va dura până la 31 decembrie 2020. În acest timp, guvernul britanic va face eforturi pentru încheierea unui acord de liber schimb cu UE pentru a se asigura că mărfurile din Marea Britanie nu sunt supuse tarifelor și altor bariere comerciale.

Comentariile lui Barclay vin pe fondul declarației șefului Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, care a declarat că țara sa dorește să încheie un acord comercial post-Brexit cu Marea Britanie anul acesta.

După ce Brexitul se va fi produs la la ora 23:00 GMT, pe 31 ianuarie, Marea Britanie va fi liberă să negocieze și să semneze noi acorduri comerciale cu alte state.

„Problema-cheie este că vom deține controlul asupra regulilor noastre, nu vom fi un stat care acceptă reguli impuse, nu ne vom abate de la țintă doar de dragul abaterii”, a precizat ministrul britanic. „Pornim de la o poziție de aliniere, dar oportunitatea esențială este că vom putea să ne stabilim standardele, standarde înalte, cu privire la drepturile lucrătorilor, la mediu, la ajutorul de stat ca parte a acelei politici comerciale”, a adăugat acesta.

Barclay a mai declarat că „ambele părți sunt angajate” să asigure încheierea unui acord comercial până la sfârșitul lunii decembrie, adăugând că „este în interesul ambelor părți să mențină fluxul de mărfuri”.

Însă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a exprimat în câteva rânduri îndoiala privind încheierea unui acord cuprinzător în scurtul timp timp rămas până la încheierea perioadei de tranziție dacă ambele părți nu vor fi de acord cu prelungirea acesteia, posibilitate pe care premierul Boris Johnson a refuzat să o ia în considerare.

În orice caz, Comisia Europeană îşi va formula, la rândul său, luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri, care vor fi prezentate statelor membre ale UE pe 25 februarie, informează Agerpres.

Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile UE. Însă guvernul britanic doreşte să pună capăt tratamentului preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii blocului european şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.

Premierul britanic Boris Johnson a semnat, vineri seară, în numele țării sale, Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Semnarea acordului de către Boris Johnson a avut loc după ce tot vineri, în cursul dimineții, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, în prezența negociatorului-șef Michel Barnier, acordul privind Brexit, pentru a permite ratificarea acestuia de către Parlamentul European.

După trei ani de criză politică în Regatul Unit, dar și în negocierile cu UE, după referendumul din 2016, Brexitul trebuie acum să fie ratificat de Parlamentul European, miercurea viitoare, pe 28 ianuarie, înainte de a putea intra oficial în vigoare pe 31 ianuarie, la miezul nopții. La 1 februarie 2020, Marea Britanie va deveni primul stat membru care se retrage din UE.

Semnarea acestui acord, negociat în forma sa finală în luna octombrie de premierul Boris Johnson cu Comisia Europeană, a fost posibilă după ce Regina Elisabeta a II-a şi-a dat joi consimţământul pentru textul care reglementează modalităţile separării după 47 de ani de apartenenţă a Marii Britanii la UE.

Textul a fost anterior adoptat definitiv miercuri seara de către Parlamentul britanic, după o procedură complexă.

Parlamentul European va fi ultima instituție care se va pronunţa cu privire la acord. Eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru afaceri constituţionale au recomandat joi seara cu o foarte largă majoritate de 23 de voturi aprobarea textului în sesiune plenară la 29 ianuarie. Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale UE îl vor aproba a doua zi în scris, iar aceasta va fi ultima etapă a procedurii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending