Laurian Lungu, cofondator al think tank-ului de economie aplicată Consilium Policy Advisors Group, a prezentat în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, studiul intitulat „EU’s past and present productivity – A sectorial view”, o analiză referitoare la dinamica competitivității și productivității Europei.
Utilizând cel mai lung interval de timp (1995-2024) pentru care există date disponibile Eurostat pentru toate cele 27 de țări membre în vederea unei defalcări sectoriale detaliate (64 de sectoare), abordarea pentru studierea productivității și distribuirii acesteia se bazează pe distincția dintre țările de frontieră ale UE (frontiera UE) – media celor 3 țări UE cu cea mai mare productivitate (excluzând cazurile excepționale) în fiecare an – și țările follower ale UE (n.r. care urmează tendința) – celelalte 24 de țări UE.
Studiul ia drept element de referință valoarea adăugată brută în prețurile din 2019 pe persoană angajată pentru a defini productivitatea.
Economistul Laurian Lungu a făcut o paralelă între 30 ai Marii Depresiuni și actualitate pentru a arată modul în care crizele economice reconfigurează comerțul și comportamentul statelor, dornice de securitate, predictibilitate și supraviețuire economică.
„Privind înapoi la anii 1930, lecțiile sunt aceleași. Trecem printr-o perioadă de creștere a tarifelor, la fel ca atunci. Știm că tarifele sunt o sursă importantă de tensiuni în economia mondială. De fapt, dacă comparăm ceea ce s-a întâmplat atunci, înainte de anii 1940, aveam blocul Commonwealth și apoi blocul Reichsmark. Am reușit să unim țările, ca și cum ar fi fost blocuri proprii. Și acest lucru s-a întâmplat nu din cauza distanței geografice, ci din motive de interese reciproce. Așadar, lecția este că, de fapt, războaiele comerciale nu distrug comerțul. Ele doar îl reorganizează în blocuri geopolitice. Cred că acest lucru este destul de important, deoarece în prezent ne îndreptăm exact către aceeași situație”, a atras atenția cofondatorul think tank-ului de economie aplicată Consilium Policy Advisors Group.
Acesta semnalează o tendința unei tranziții bivalente, în care cele două mari forțe alese drept model sunt SUA sau China.
Pe acest fundal, „pilonii prosperității europene – comerțul liber, securitatea colectivă și stabilizarea economică –sunt supuși presiunii”.
Cofondatorul think tank-ului de economie aplicată Consilium Policy Advisors Group a mai arătat că formula succesului este aceea referitoare la consolidarea pieței interne și gestionarea datoriei interne.
„De asemenea, securitatea resurselor este foarte importantă. În trecut era esențială, iar și astăzi este vitală, mai ales când vorbim despre materiale critice și alte resurse strategice. Un alt aspect important este consolidarea industrială. Aceasta a fost extrem de importantă. Fără consolidare și întărire structurală, țările devin vulnerabile la șocuri externe”, a continuat Laurian Lungu, precizând că lecția esențială nu presupune speranța că vechea ordine va reveni, ci implică o Europă care acționează.
Așadar, Fondul european pentru competitivitate, a arătat cofondatorul think tank-ului Consilium Policy Advisors Group, trebuie să sprijine tranziția Europei către un model economic.
Făcând referire la studiu, Laurian Lungu a arătat cum economia Europei, din 2019, a avut parte de diferite șocuri, precum pandemia de Covid-19 sau războiul din Ucraina.
Principalele concluzii ale studiului relevă:
- Principala cauză a încetinirii productivității în țările „follower” după 2019 a fost industria și agricultura, domenii dependente de energie care au resimțit puternic prețul crescut al acesteia. În ambele sectoare, creșterea productivității în țările „follower” a rămas cu mult în urma creșterii productivității în țările de frontieră. În perioada 2020-2024, în agricultură, creșterea anuală a productivității în țările de frontieră a fost de 3,6 % pe an, în timp ce în țările „follower” a fost de 1,3 %. În industrie, productivitatea în țările din UE a crescut cu 3 % anual, în timp ce în țările care urmează UE a rămas neschimbată.
- Productivitatea a continuat să crească după 2019, cu o rată mai mare decât înainte de 2019 în serviciile comerciale, atât în țările de frontieră ale UE (CAGR 1,3 % în 2020-2024 față de 0,8 % în 1995-2019) și în țările „follower”(CAGR 1,5 % în 2020-2024 față de 1 % în 1995-2019). Productivitatea în serviciile comerciale în țările „follower”(a fost de 53 % din cea a țărilor de frontieră ale UE în 2024.
- Productivitatea în domeniul cercetării și dezvoltării a accelerat după 2019 în țările UE de frontieră (CAGR 2,8 % în 2020-2022 față de 0,8 % în 1995-2019) și a crescut cu aceeași rată ca înainte de 2019 în țările „follower”( (CAGR 0,8 %). După 2019, productivitatea în domeniul C&D în țările țările „follower” a fost de 43 % din cea a țărilor de frontieră ale UE, sectorul fiind mai dinamic din punct de vedere al capitalului și al forței de muncă decât în țările de frontieră ale UE.
Toate aceste lucruri s-au întâmplat, a atras atenția Lungu, ca urmare a unei piețe unice fragmentate, în pofida faptului că UE este cel mai mare bloc din lume, motiv pentru care acesta a subliniat necesitatea următoarelor priorități pentru o economie europeană productivă și atractivă:
- Reducerea fragmentării și consolidarea pieței unice
- Avansarea consolidării industriale și a capacității de apărare
- Abordarea costurilor energiei pentru a restabili competitivitatea
Studiul publicat de think tank-ul de economie aplicată Consilium Policy Advisors Group vine înainte de summitul Consiliului European din luna martie, în care Ursula von der Leyen, va prezenta o foaie de parcurs intitulată „O Europă, o piață”, care va consta într-un plan de acțiune cu termene, obiective și date limită detaliate pentru consolidarea și unificarea economiei europene. Aceasta se va baza pe cinci „elemente constitutive”.
