Comisia Europeană a publicat primul raport privind starea deceniului digital, care oferă o imagine cuprinzătoare a progreselor înregistrate în vederea realizării transformării digitale pentru a face din UE o Uniune Europeană mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital.
Potrivit unui comunicat al instituției, acesta include o evaluare a performanțelor UE în ceea ce privește obiectivele și țintele pentru 2030 ale Europei, concentrându-se pe patru piloni principali: competențele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale (AI), și digitalizarea serviciilor publice.
Aceasta include, de asemenea, monitorizarea Declarației europene privind drepturile și principiile digitale, care reflectă angajamentul UE în favoarea unei transformări digitale sigure, securizate și durabile, care să pună oamenii în centru.
A. Infrastructura digitală – conectivitate sigură
Conform obiectivului actual pentru 2030, toată lumea ar trebui să aibă la dispoziție o acoperire gigabit și rețele performante 5G în toate zonele populate.
În prezent, rețelele de fibră optică, care sunt esențiale pentru furnizarea de conectivitate gigabit, ajung doar la 56% din gospodării, în timp ce acoperirea 5G se situează la 81% din populație, scăzând la 51% în zonele rurale. Cu toate acestea, implementarea rețelelor autonome 5G întârzie, iar 5G este încă sub nivelul de calitate în ceea ce privește așteptările utilizatorilor finali și nevoile industriei. 55% dintre gospodăriile din mediul rural nu sunt încă deservite de nicio rețea avansată, iar 9% nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă.
Comisia Europeană consideră că sunt necesare investiții suplimentare de până la cel puțin 200 de miliarde EUR pentru a asigura o acoperire gigabit completă în întreaga UE, precum și o acoperire 5G în toate zonele populate.
Statele membre ar trebui să își cartografieze lacunele de conectivitate și să exploreze posibilitatea de finanțare pentru a completa investițiile private în zonele care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, beneficiind de cadrul de reglementare al UE favorabil investițiilor.
A1. Situația României
Conectivitatea este domeniul în care România obține cele mai bune rezultate, îndeplinind una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes. 96% dintre gospodăriile din România au deja acces la rețele Gigabit/FTTP, cifră cu mult peste media UE (73% pentru acoperirea VHCN și 56% pentru acoperirea FTTP). Cu toate acestea, acoperirea 5G este de 27%, mult sub media UE de 80%. Este așteptat ca mai multe măsuri implementate în 2022 în cadrul PNRR să conducă la progrese în acest domeniu, în special noua lege privind securitatea rețelelor 5G, punerea în aplicare a diferitelor recomandări prevăzute în setul de instrumente de conectivitate al UE, precum și o licitație pentru licențele 5G cu importante obligații de acoperire care se întind, în unele cazuri, până în 2033.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își accelereze eforturile în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, în special în ceea ce privește introducerea conectivității 5G, explorând toate sursele de finanțare disponibile pentru a sprijini investițiile private în domeniile care nu sunt viabile din punct de vedere comercial. Eforturile României în domeniul semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice ar trebui să fie susținute în scopul de a ajuta UE să devină un actor puternic pe piață în aceste domenii.
B. Digitalizarea întreprinderilor
PPDD stabilește trei obiective pentru a promova digitalizarea întreprinderilor:
- cel puțin 75 % din întreprinderile din UE ar trebui să adopte în cadrul operațiunilor lor servicii de cloud computing, big data și/sau inteligență artificială (AI);
- peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (măsurând utilizarea diferitelor tehnologii digitale la nivelul întreprinderii);
- dublarea numărului de unicorni (întreprinderi cu o evaluare de peste 1 miliard de euro).
Fără investiții și stimulente suplimentare, traiectoria de bază proiectată indică faptul că, până în 2030, doar 66 % dintre întreprinderi vor utiliza cloud, 34 % big data și 20 % AI, atrage atenția Comisia Europeană.
În plus, pe baza celor mai recente date disponibile, doar 69 % dintre IMM-urile din UE ating un nivel de bază de intensitate digitală, cu progrese inegale și insuficiente între statele membre.
Pentru a îmbunătăți adoptarea tehnologiei, statele membre ar trebui să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile digitalizării întreprinderilor, precum și să promoveze și să sprijine centrele europene de inovare digitală (EDIH), recomandă Comisia Europeană.
B1. Situația României
Digitalizarea întreprinderilor rămâne o provocare majoră în România. Adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud computing, tehnologia artificială inteligența artificială și big data a fost semnificativ sub media UE. Decalajul față de media UE este ușor mai mic pentru IMM-urile cu un nivel de bază de utilizare a tehnologiei digitale, la 53 %, față de o medie UE de 69 % în 2022.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în domeniul digitalizării întreprinderilor. În special, România ar trebui să intensifice măsurile de sprijinire a digitalizării întreprinderilor și să contribuie la crearea unui mediu de afaceri cu un mai puternic accent pe inovare.
C. Digitalizarea serviciilor publice
Obiectivele PPDD prevăd o accesibilitate online de 100% a serviciilor publice esențiale și, acolo unde este cazul, posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice, accesul online la dosarele electronice de sănătate pentru toți cetățenii Uniunii și accesul la identificarea electronică securizată (eID) pentru toți cetățenii Uniunii.
Multe state membre sunt bine poziționate pentru a realiza digitalizarea completă a serviciilor publice și a dosarelor de sănătate, precum și pentru a implementa identificarea electronică pentru cetățenii lor. Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a îmbunătăți disponibilitatea și performanța transfrontalieră a serviciilor publice. În ceea ce privește portofelul european de identitate digitală, implementarea sa completă este în curs: se preconizează că va fi finalizată până în 2030 și va fi completată de euro digital, propus în iunie 2023.
C1. Situația României
România are rezultate semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (s 48% față de media UE de 77%) și pentru întreprinderi (un scor de 45 față de media UE de 84). Doar 24% din utilizatorii români de servicii online folosesc în mod activ serviciile de e-guvernare, în comparație cu o medie de 74% în UE.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice. În special, ar trebui să continue să pună în aplicare rapid și eficient măsurile planificate, inclusiv prin intermediul PNRR, deoarece acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru transformare digitală a administrației publice, cu beneficii semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.
D. Competențe digitale
UE s-a angajat să sporească competențele digitale de bază în rândul a cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să ajungă la 20 de milioane de specialiști în TIC până în 2030.
Cu toate acestea, raportul arată că, până în 2030 și în condițiile actuale, doar 59% din populație va stăpâni cel puțin competențele digitale de bază, iar numărul specialiștilor TIC ar putea să nu depășească 12 milioane.
Comisia Europeană recomandă statelor membre trebuie să acorde prioritate investițiilor în educația și competențele de înaltă calitate și să încurajeze participarea femeilor în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) de la o vârstă fragedă.
D1. Situația României
România se situează mult sub media UE atât în ceea ce privește competențele digitale de bază, cât și în ceea ce privește TIC cu un decalaj deosebit de mare în ceea ce privește cel puțin competențele digitale de bază (28 % față de 54 % media UE), în condițiile în care obiectivul UE este ca 80 % din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă aceste competențe. Ponderea specialiștilor în TIC în totalul locurilor de muncă este de 2,8%, față de media UE de 4,6%. Cu toate acestea, ponderea absolvenților de TIC în rândul tuturor absolvenților este semnificativ mai mare decât media UE (6,9% față de 4.2%). România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de femei specializate în TIC din UE, în proporție de 25,2%. Eforturi susținute și cuprinzătoare în domeniile educației digitale de bază, competențelor digitale de bază și a specialiștilor TIC sunt primordiale pentru transformarea digitală a României. România a început să pună în aplicare mai multe măsuri importante în cadrul PNRR, inclusiv instituirea unui nou cadru legislativ pentru digitalizarea educației și lansarea diverselor scheme de granturi.
Recomandarea Comisiei: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în ceea ce privește competențele digitale. În special, România ar trebui să implice în continuare părțile interesate din sectorul privat în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind competențele digitale. De asemenea, România ar trebui să acorde o atenție deosebită consolidării eforturilor de perfecționare și recalificare, precum și de a atrage și a păstra specialiștii în domeniul TIC.
Raportul 2023, care este primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre pentru o acțiune colectivă în vederea remedierii lacunelor actuale în materie de investiții, a accelerării transformării digitale în Europa și a intensificării eforturilor pentru atingerea obiectivelor Programului de politică pentru deceniul digital (Digital Decade Policy Programme – DDPP).
DDPP a fost adoptat de Parlamentul European și de Consiliu și a intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023 și include un sistem de guvernanță colaborativă între UE și autoritățile naționale.
Recomandările orizontale ale raportului 2023 și recomandările specifice fiecărei țări prezintă o cale clară și operațională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuțiilor și a colaborării dintre Comisie și statele membre cu privire la modul de realizare a obiectivelor noastre comune. Această activitate va fi sprijinită prin punerea în aplicare a unor proiecte multinaționale la scară largă, inclusiv a consorțiilor pentru infrastructura digitală europeană (EDIC), recent introduse.