Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie privind piața unică pentru a crea o piață internă a UE mai simplă, mai transparentă și mai puternică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, strategia stabilește acțiuni îndrăznețe pentru a coborî barierele existente care frânează comerțul și investițiile în interiorul UE, pentru a ajuta IMM-urile să funcționeze și să își extindă activitățile și pentru a ușura activitatea întreprinderilor prin stimularea digitalizării.

Strategia invită statele membre să contribuie la transformarea pieței UE în cea mai bună alegere pentru întreprinderi, lucrători și consumatori.

”Într-o lume incertă, primii parteneri ai europenilor trebuie să fie ei înșiși europenii. Este timpul ca întreprinderile europene să se <<europenizeze>> înainte de a se <<internaționaliza>>. Strategia de astăzi face ca piața unică să fie mai simplă, mai transparentă și mai puternică, facilitând viața întreprinderilor și ridicând principalele bariere care, și în prezent, împiedică comerțul în interiorul UE. Strategia de astăzi stabilește o nouă abordare și o nouă metodă. Prin conjugarea eforturilor noastre, putem spori beneficiile tuturor de pe urma pieței unice, piatra de temelie economică și socială a Europei”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, răspunzător pentru prosperitate și strategie industrială.

Comisia Europeană observă că, în fața volatilității economice și tensiunilor comerciale, piața UE reprezintă principalul motor al competitivității europene.

Piața UE a crescut PIB-ul UE cu cel puțin 3-4 % și a creat 3,6 milioane de locuri de muncă de la crearea sa. Finalizarea în continuare a pieței unice ar dubla câștigurile deja obținute.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, strategia privind piața unică se axează pe mai multe priorități:

Eliminarea barierelor: deși recunoaște necesitatea de a depune eforturi pentru eliminarea tuturor barierelor, strategia se axează pe eliminarea celor mai dăunătoare 10 bariere raportate de întreprinderi – cele ”zece cumplite”: înființarea și operațiunile complicate ale întreprinderilor; norme complexe ale UE; lipsa de asumare a responsabilității de către statele membre; recunoașterea limitată a calificărilor profesionale; lipsa unor standarde comune; norme fragmentate privind ambalarea; neconformitatea produsului; reglementări naționale restrictive și divergente privind serviciile; norme împovărătoare pentru detașarea lucrătorilor în sectoarele cu risc scăzut; constrângeri teritoriale nejustificate în materie de aprovizionare care determină prețuri ridicate pentru consumatori.

Acestea sunt barierele care împiedică cel mai mult libera circulație a bunurilor și serviciilor și îngreunează valorificarea deplină de către întreprinderi și cetățeni a pieței unice europene, constată Comisia Europeană.

Acestea au fost identificate pe baza unor consultări cuprinzătoare cu părțile interesate. Eliminarea acestora va îmbunătăți libera circulație a produselor sigure, furnizarea transfrontalieră de servicii și simplificarea înființării și funcționării întreprinderilor în întreaga UE.

Un nou dinamism în sectorul serviciilor din Europa: serviciile reprezintă cea mai mare parte a economiei europene, dar comerțul lor transfrontalier stagnează. Strategia se axează pe sectoare specifice de servicii și propune:

• să prezinte o lege privind serviciile de construcții și o nouă lege a UE privind livrările pentru a moderniza normele atât în sectorul construcțiilor, cât și în sectorul poștal și al coletelor;
• facilitarea serviciilor legate de industrie, cum ar fi instalațiile, serviciile de întreținere și reparații;
• să sprijine statele membre în ceea ce privește scutirea serviciilor reglementate pentru întreprinderi de reglementările inutile.

Toate aceste acțiuni vor completa inițiativele în curs din sectoarele energiei, telecomunicațiilor, transporturilor și serviciilor financiare.

Sprijinirea dezvoltării și creșterii IMM-urilor: Pentru a ajuta IMM-urile să profite la maximum de oportunitățile de extindere ale pieței unice, Comisia introduce o nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, extinzând unele dintre beneficiile acordate IMM-urilor la aceste țări sud-mediteraneene.

Strategia propune un ”ID pentru IMM-uri”, un instrument online care oferă o modalitate simplă de verificare a statutului de IMM.

În plus, rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri va promova măsuri de sprijinire și facilitare a activității IMM-urilor în comerțul transfrontalier. Aceste noi inițiative sunt publicate împreună cu cel mai recent raport anual privind IMM-urile europene, care evidențiază creșterea preconizată a valorii adăugate și a ocupării forței de muncă în rândul IMM-urilor.

Simplificarea normelor existente și transformarea digitalizării în normă: ca parte a angajamentului Comisiei de a reduce sarcina administrativă și de reglementare pentru întreprinderi, Comisia publică astăzi și un al patrulea pachet omnibus de simplificare pentru întreprinderi.

Măsurile reduc costurile administrative anuale ale întreprinderilor cu 400 de milioane de euro. Printre altele, întreprinderile vor putea să transmită documente în format digital pentru a respecta obligațiile care le revin în temeiul anumitor acte legislative armonizate ale UE privind produsele și pentru a furniza instrucțiuni privind produsele în format digital, mai degrabă decât pe suport de hârtie.

Citiți și: Comisia Europeană propune măsuri de simplificare pentru a economisi încă 400 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din UE

Îmbunătățirea asumării în comun a responsabilității pentru piața unică: pentru ca beneficiile pieței unice să devină mai tangibile, este important să se sporească asumarea politică comună a acesteia cu statele membre.

În acest scop, statele membre ar trebui să numească un reprezentant la nivel înalt al pieței unice (”Sherpa”) care să supravegheze aplicarea normelor UE privind piața unică.

Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să prevină barierele din calea pieței unice prin evaluarea proporționalității proiectelor lor de măsuri naționale.

De la crearea sa în urmă cu peste 30 de ani, piața unică a fost un catalizator puternic pentru creșterea economică, prosperitatea și solidaritatea Europei.

Cu 26 de milioane de întreprinderi și 450 de milioane de consumatori, Europa este în prezent a doua piață mondială ca mărime, cu un PIB de 18 mii de miliarde de euro, reprezentând 18 % din economia mondială.

Comisia Europeană propune reducerea cu 400 de milioane de euro a costurilor administrative anuale pentru întreprinderi, adăugându-se la cele 8 miliarde de euro deja vizate prin eforturi de simplificare anterioare. Cu o nouă categorie de plafoane mici și medii, măsurile vor reduce obligațiile de conformitate și, prin urmare, vor elibera resurse pentru creștere și investiții în întreaga piață unică.

Potrivit comunicatului oficial, măsurile stimulează stimularea IMM-urilor să se extindă, să digitalizeze procesele de reglementare, să reducă birocrația și sprijină obiectivul Comisiei de a reduce costurile administrative cu 25% în ansamblu și cu 35% pentru IMM-uri până la sfârșitul acestui mandat.

Deblocarea sprijinului specific pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie

Atunci când IMM-urile depășesc 250 de angajați, ele devin întreprinderi mari în temeiul normelor actuale și se confruntă cu o creștere bruscă a obligațiilor de conformitate. Această „margine abruptă” poate descuraja creșterea economică și poate limita competitivitatea. Prin urmare, Comisia Europeană identifică o nouă categorie de întreprinderi, întreprinderile mici cu capitalizare medie, și anume întreprinderile cu mai puțin de 750 de angajați; și fie o cifră de afaceri de până la 150 de milioane EUR, fie active totale de până la 129 de milioane EUR.

Aceste întreprinderi mici cu capitalizare medie – aproape 38 000 de întreprinderi din UE – vor avea acces pentru prima dată la anumite beneficii existente pentru IMM-uri, cum ar fi derogări specifice în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) sau norme simplificate, cum ar fi normele privind prospectul, care simplifică și reduc costurile listării țărilor sud-mediteraneene la bursă.

Scutirea de la înregistrarea gazelor fluorurate cu efect de seră

Aproximativ 10 000 de întreprinderi, numai în 2026, nu vor mai trebui să se înregistreze pe portalul UE privind gazele fluorurate cu efect de seră în temeiul modificărilor propuse.

În prezent, toți importatorii și exportatorii de produse care conțin gaze fluorurate (gaze fluorurate) trebuie să se înregistreze. Aproximativ 2.000 de noi companii solicită înregistrarea în fiecare lună, mulți dintre ei mici dealeri de mașini importând sau exportând câteva mașini second-hand cu gaze fluorurate în sistemul de aer condiționat. Modificarea propusă va reduce sarcina de asigurare a conformității pentru întreprinderile mai mici care gestionează volume comerciale limitate, menținând în același timp obiectivele climatice ale regulamentului.

Păstrarea evidențelor în funcție de riscuri

Propunerea de astăzi simplifică obligația de păstrare a evidențelor prevăzută în RGPD, ținând seama de nevoile și provocările specifice ale întreprinderilor și organizațiilor mici și mijlocii, asigurând, în același timp, protecția drepturilor persoanelor fizice. Propunerea scutește țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați, pe lângă IMM-uri.

IMM-urile, țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați vor avea obligația de a păstra evidențe numai atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal prezintă un „risc ridicat” în temeiul RGPD. Prin concentrarea cerințelor de păstrare a evidențelor asupra activităților cu risc ridicat, organizațiile își pot dedica resursele domeniilor în care protecția datelor este cea mai critică, menținând în același timp standarde ridicate de protecție a datelor.

De la hârtie la digital

Propunerea va accelera tranziția digitală, eliminând cerințele greoaie pe suport de hârtie din legislația privind produsele. Normele actuale ale UE impun în continuare întreprinderilor să furnizeze declarații de conformitate pe suport de hârtie, instrucțiuni de utilizare și altele. Prin digitalizarea acestor cerințe, întreprinderile pot transmite și distribui informații mai ușor, iar autoritățile naționale pot verifica conformitatea într-un mod mai eficient.

Securitate juridică prin specificații comune

Întreprinderile, inclusiv IMM-urile și țările sud-mediteraneene, vor avea o cale clară de a demonstra că produsele lor îndeplinesc cerințele UE, chiar și atunci când nu sunt disponibile standarde armonizate la nivelul UE. Acest lucru le va oferi mai multă securitate juridică, va reduce costurile și va spori competitivitatea.

Introducerea treptată a obligațiilor de diligență necesară pentru baterii

Pentru a ajuta industria bateriilor să facă față provocărilor legate de aprovizionarea cu materii prime în perioade incerte, Comisia acordă întreprinderilor mai mult timp pentru a se pregăti pentru noile norme privind diligența necesară.

Termenul pentru respectarea acestor norme va fi amânat cu doi ani, din 2025 până în 2027. Acest lucru oferă, de asemenea, mai mult timp pentru înființarea unor organisme terțe de verificare.

În plus, orientările privind diligența necesară vor fi publicate cu un an înainte ca obligațiile să intre în vigoare. Acest lucru va oferi orientări în timp util întreprinderilor și va contribui la asigurarea unei puneri în aplicare mai bune a noilor norme.

Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.

Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.

„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.

De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.

„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.

Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.

„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.