Corespondență din Dubrovnik
Liderii celor 13 state membre ale Uniunii Europene participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat, la finalul summitului desfășurat la Dubrovnik, o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate, energie și conectivitate a Europei, în contextul intensificării provocărilor geopolitice.
Documentul, adoptat în cadrul celei de-a 11-a reuniuni la nivel înalt și al celui de-al 8-lea Forum de Afaceri, subliniază că Inițiativa intră în al doilea său deceniu într-un moment considerat cel mai dificil de la lansare, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de presiuni crescute asupra infrastructurii critice și de reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare.
Liderii din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia evidențiază că regiunea celor Trei Mări, care reunește peste 120 de milioane de cetățeni și o economie cumulată de peste 3.500 de miliarde de euro, a devenit una dintre cele mai dinamice zone ale Uniunii Europene. În acest context, axa de conectivitate nord–sud, care leagă Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, este definită drept un element strategic esențial nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea continentului.
Declarația include o condamnare fermă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, calificat drept neprovocat, nejustificat și ilegal. Liderii reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și susțin eforturile diplomatice pentru obținerea unei păci juste și durabile, cerând în același timp un armistițiu imediat și necondiționat. Sprijinul pentru Kiev va continua, inclusiv în procesul de reconstrucție, Inițiativa urmând să joace un rol complementar în acest sens.
Pe fondul deteriorării mediului de securitate, documentul atrage atenția asupra incidentelor repetate care vizează infrastructura critică din Marea Baltică, dar și asupra riscurilor tot mai mari din regiunea Mării Negre și din spațiul maritim în general. În acest context, liderii cer o mai bună coordonare și o valorificare strategică a Mării Adriatice pentru diversificarea rutelor de transport, energie și date, în special în beneficiul statelor din Europa Centrală fără ieșire la mare.
Un capitol important este dedicat infrastructurii și conectivității. Statele participante se angajează să accelereze proiectele comune în domeniul transporturilor, energiei și digitalizării, precum și să întărească securitatea energetică și competitivitatea industrială, fiind menționate în declarație proiecte majore precum Rail Baltica, Via Carpatia sau Via Baltica, dar și inițiative energetice menite să reducă dependențele și să diversifice sursele.
În paralel, liderii subliniază necesitatea dezvoltării unor industrii moderne și reziliente, precum și a cooperării în domenii tehnologice avansate, de la inteligență artificială și securitate cibernetică până la industria spațială și producția de semiconductori.
Dimensiunea externă a Inițiativei este, de asemenea, consolidată, regiunea fiind descrisă drept un nod strategic între Europa și Asia. În acest sens, este anunțată intensificarea cooperării cu proiecte majore de conectivitate globală, precum coridorul trans-caspic sau ruta economică India–Orientul Mijlociu–Europa. Liderii salută totodată implicarea Statelor Unite și cooperarea cu parteneri strategici precum Comisia Europeană, Germania, Japonia, Spania și Turcia.
Extinderea Uniunii Europene este prezentată ca o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului, fiind reafirmat sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru. Liderii cer continuarea reformelor și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil.
În plan economic, declarația subliniază potențialul semnificativ al regiunii pentru investiții, dar și nevoia de a mobiliza resurse suplimentare pentru a acoperi deficitul de infrastructură. Sunt evidențiate atât rolul fondurilor dedicate Inițiativei, cât și importanța atragerii capitalului privat și dezvoltării unor noi mecanisme de finanțare adaptate proiectelor de amploare.
Liderii reafirmă, în final, angajamentul pentru consolidarea guvernanței Inițiativei și pentru creșterea influenței acesteia în cadrul instituțiilor europene și al structurilor globale, precum G7 sau G20. Totodată, aceștia mulțumesc Croației pentru organizarea summitului și anunță că următoarea reuniune va avea loc în Slovacia, în 2027, salutând în același timp aderarea Italiei ca nou partener strategic.
Declarația consemnează și o abținere constructivă din partea Ungariei, care a precizat că nu poate susține formularea actuală a documentului, urmând ca poziția sa viitoare să fie stabilită de viitorul guvern de la Budapesta.
