România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre ale Uniunii Europene în trimestrul al treilea al anului 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cu un deficit de -€9,0 miliarde, România se situează în fruntea clasamentului deficitelor, urmată de Polonia (-€4,3 miliarde) și Belgia (-€1,6 miliarde).

La nivelul Uniunii Europene, contul curent ajustat sezonier a prezentat un excedent de €106,0 miliarde, echivalentul a 2,4% din PIB, în scădere față de surplusul de €136,2 miliarde din trimestrul anterior. Scăderile în balanțele de bunuri și servicii au contribuit la această reducere, în timp ce veniturile primare au înregistrat o ușoară creștere.

România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în comparație cu alte state membre care au înregistrat excedente, precum Germania (+€53,8 miliarde), Olanda (+€26,7 miliarde) și Irlanda (+€23,0 miliarde). Această situație subliniază provocările economice continue ale României, în contextul unui deficit de cont curent persistent, care necesită măsuri economice strategice pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.

Surplusurile înregistrate de UE în relațiile comerciale cu parteneri majori precum Regatul Unit, SUA și Elveția evidențiază o performanță solidă a economiei europene, în timp ce deficitul semnificativ cu China (-€49,1 miliarde) rămâne o provocare majoră.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, condamnă șantajul energetic rusesc instrumentalizat împotriva Republicii Moldova și anunță că România, împreună cu Guvernul de la Chișinău și instituțiile europene caută în continuare soluții pentru atenuarea crizei energetice de peste Prut. De asemenea, acesta demontează un nou fake news și subliniază că exporturile energetice ale României către Republica Moldova se fac în termeni comerciali, nicidecum gratis cum se vehiculează fals în online. 

„România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. Am discutat aproape zilnic cu Prim-Ministrul Dorin Recean, pe care îl apreciez în mod deosebit, și am găsit împreună soluții. […] România a reușit să furnizeze întreaga cantitate de gaze necesară fraților noștri, cu exporturi zilnice de aproximativ 5 milioane Nm3. În termeni comerciali. Gratis au dat gaz doar rușii, doar ca nu a fost gratis, a venit cu nota de plată ascunsă a șantajului energetic”, a informat Sebastian Burduja într-o postare pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Nuclearelectrica exportă peste Prut 100 MW bandă pe tot parcursul sezonului rece, iar centrala pe gaz de la Brazi a încheiat un contract suplimentar pentru încă 30 MW: „Diferența se acoperă de pe piață. Toate aceste exporturi se fac în termeni comerciali, dincolo de toate intoxicările instrumentate de Moscova și acoliții ei, cum că am exporta gaz și curent gratis peste Prut și am importa scump din Ucraina. Minciuna e pur și simplu penibilă, fără nicio bază reală, iar oricine poate verifica datele publice legate de fluxurile comerciale.”

Sebastian Burduja anunță că se caută în continuare soluții la nivel european, după ce Comisia Europeană nu a fost de acord cu o scutire de la achiziția certificatelor de CO2 pentru energia produsă în România și livrată în Republica Moldova, pentru a reduce costurile de achiziție a energiei de la Complexul Energetic Oltenia: „Asta ar fi redus costurile la jumătate. Deși propunerea a fost respinsă, pentru a nu crea un precedent la nivel european, continuăm să căutăm soluții pentru a putea sprijini Republica Moldova cu energie la prețuri rezonabile. Și sunt convins că le vom găsi împreună cu Uniunea Europeană.”

De asemenea, Ministrul Energiei semnalează, încă o dată, ca adevărata suveranitate înseamnă independența energetică: „Să fie învățătură de minte tuturor: când depinzi de gazul rusesc, ești șantajabil, deci dependent și vulnerabil. Asta NU e suveranitate! Suveranitatea adevărată este cea pentru care ne luptăm noi acum pentru România, dar și pentru frații noștri de peste Prut: independența energetică! Prin noi înșine.”

„Oricâte interese vom deranja, oricât vor încerca trompetele extremiștilor să ne țină dependenți de resursele altora, vom merge până la capăt pentru independența noastră energetică. Și cu fiecare proiect nou, cu fiecare MW nou în sistemul energetic, vom fi mai siguri și vom avea facturi mai mici. Înainte, împreună!”, a conchis acesta. 

Polonia, singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat duminică susținerea față de apelul președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre.

Solicitarea lui Trump ca membrii Alianței Nord-atlantice să își dubleze sau chiar tripleze obiectivul pentru bugetele de apărare a determinat o reacție mixtă în rândul guvernelor europene cu probleme financiare.

Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică că Varșovia poate fi “legătura transatlantică” între Europa și provocarea lansată de viitorul președinte al Statelor Unite.

Polonia a preluat la 1 ianuarie 2025, de la Ungaria, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, având ca motto “Securitate, Europa!” și stabilindu-și consolidarea relațiilor transatlantice drept obiectiv de prim rang.

Citat de Politico Europe, ministrul polonez al apărării a declarat că “va fi nevoie de încă un deceniu” pentru a atinge obiectivul propus de Trump, dar că președintele ales al SUA “nu ar trebui criticat pentru că a stabilit un obiectiv cu adevărat ambițios, pentru că altfel vor exista unele țări care vor continua să dezbată dacă este într-adevăr nevoie de mai multe cheltuieli”.

Obiectivul propus de 5% este mai mult decât cheltuiește în prezent orice membru NATO.

Polonia se apropie cel mai mult, cheltuind 4,12% din PIB pentru apărare în 2024, și își propune să crească la 5% în 2025. Statele Unite au cheltuit anul trecut 3,4% din PIB-ul lor pentru apărare.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat săptămâna trecută că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

În 2024, cheltuielile militare germane au atins pentru prima dată nivelul de 2% din PIB, o regulă fixată de NATO în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceasta s-a datorat în special unui fond special de 100 de miliarde de euro decis de Olaf Scholz la câteva zile după declanșarea războiului rus la scară mare în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma Germania și a moderniza apărarea sa.

La finele anului trecut, Financial Times relata într-un material că importanți consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că liderul republican va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.