Tribunalul General al UE, instanță specializată în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierilor privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Hotărârea reprezintă o lovitură puternică de imagine pentru șefa Executivului european, care s-a angajat public în urmă cu câteva luni să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în cel de-al doilea mandat al său.
Demersul în instanță a fost inițiat de jurnalista The New York Times, Matina Stevis-Gridneff, care a invocat Regulamentul UE privind accesul la documente, cerând transmiterea tuturor mesajelor text dintre von der Leyen și Bourla din perioada 1 ianuarie 2021 – 11 mai 2022. Aceste mesaje ar fi vizat negocieri directe privind achiziția de vaccinuri, într-unul dintre cele mai tensionate momente ale pandemiei, relatează Politico.
Comisia a invocat lipsa documentelor, dar Curtea nu a fost convinsă
Executivul european a respins inițial cererea, susținând că mesajele respective sunt documente „efemere, de scurtă durată” care nu au fost arhivate și, prin urmare, „nu se află în posesia instituției”. Cu toate acestea, instanța de la Luxemburg a considerat că The New York Times a prezentat probe relevante și coerente care demonstrează existența acestor schimburi de mesaje.
„Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă privind lipsa deținerii documentelor solicitate”, a subliniat Tribunalul General al UE în motivarea deciziei „Răspunsurile Comisiei au fost bazate pe presupuneri sau informații vagi și contradictorii. Prin contrast, reclamanta a furnizat dovezi clare privind existența unor schimburi de mesaje între președinta Comisiei și CEO-ul Pfizer.”
Instanța a subliniat că Regulamentul privind accesul la documente are ca scop garantarea unui acces cât mai larg la toate documentele instituțiilor UE. De aceea, Comisia nu se poate limita la a afirma că nu deține documentele, ci trebuie să ofere explicații credibile cu privire la căutările efectuate și la eventualele motive pentru care mesajele nu mai există.
„Comisia nu a clarificat dacă mesajele au fost șterse și, dacă da, dacă ștergerea a fost voluntară sau automată, sau dacă telefonul mobil al președintei a fost înlocuit între timp”, noteză instanța.
Transparență pusă sub semnul întrebării
Deși reacția rapidă a Ursulei von der Leyen în perioada de criză pandemică a fost inițial apreciată, negocierile directe cu Pfizer, desfășurate în afara canalelor tradiționale și netransparente, au ridicat semne de întrebare serioase. În lipsa unei documentații clare, decizia instanței accentuează acuzațiile privind lipsa de transparență în gestionarea unui dosar cu impact major asupra sănătății publice și asupra bugetului Uniunii.
„Comisia nu a explicat de ce a considerat că aceste mesaje nu conțin informații importante sau care ar fi necesitat păstrarea lor”, a adăugat Tribunalul General al UE.
Reacția Comisiei Europene
Comisia a emis, miercuri, un comunicat oficial în care anunță că „va analiza cu atenție decizia Tribunalului General” și că va adopta o „decizie nouă, cu explicații mai detaliate” privind cazul.
„Transparența a fost mereu o prioritate pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cadrul legal și să menținem o comunicare deschisă cu toate părțile interesate”, se arată în reacția oficială.
Cu toate acestea, nu este clar dacă mesajele vor fi făcute publice, iar decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a UE în termen de două luni și zece zile.
