Luxemburgul a optat pentru propunerea europarlamentarului Christophe Hansen pentru poziția de comisar european din partea micului stat fondator al UE, a declarat joi prim-ministrul acestei țări, Luc Frieden.
Frieden a scris pe X că a avut “o discuție excelentă cu privire la viitoarea Comisie Europeană” cu președintele Ursula von der Leyen și că l-a propus pe Hansen “pe baza pregătirii sale și a experienței sale vaste în domeniul afacerilor europene”.
Hansen a răspuns că este “onorat” că a fost nominalizat.
Had an excellent discussion on the future EU Commission with President @vonderleyen. I informed her that 🇱🇺 proposes MEP @CHansenEU as new Commissioner, based on his background and extensive experience in EU affairs.
— Luc Frieden (@LucFrieden) August 22, 2024
Hansen a fost mult timp opțiunea Marelui Ducat pentru acest rol, dar socialiștii luxemburghezi și europeni au sperat că comisarul demisionar Nicolas Schmit – care a fost candidatul principal al centrului-stânga la alegerile europene – ar fi putut rămâne în funcție, subliniază Politico Europe.
Hansen, un politician PPE care a devenit membru al Parlamentului European după alegerile europene, a fost vehiculat ca potențial candidat pentru portofoliul agriculturii și, de asemenea, legat de comerț.
“Sunt fiul și fratele unui fermier”, a declarat el pentru Politico Europe la începutul acestei veri, când a fost întrebat dacă ar fi interesat de postul de comisar pentru agricultură.
Honoured and humbled to have received the trust of @LucFrieden and the Luxembourgish government to be nominated as candidate to serve in the team of @vonderleyen in the next @EU_Commission . https://t.co/zYV6L2tOGa
— Christophe Hansen (@CHansenEU) August 22, 2024
Hansen a fost membru în Parlamentul luxemburghez în 2023, unde a făcut parte din comisia pentru agricultură. Înainte de aceasta, a fost membru al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) din Parlamentul European, unde a condus negocierile privind normele blocului privind defrișările.
Nominalizarea lui Hansen urmează propunerii din partea României, cu premierul Marcel Ciolacu poziționându-l pe vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, drept candidat pentru funcția de comisar european din partea țării noastre.
Prin Luxemburg și România, numărul statelor membre și-au nominalizat comisarii a ajuns la 22. Țările care nu au nominalizat încă oficial un comisar sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia și Portugalia.
Din cele 22 de state, șase îi propun pe actualii ocupanți ai acestor fotolii din executivul european.
De asemenea, doar șase dintre propuneri sunt femei, dintre care două sunt Ursula von der Leyen (Germania) și Kaja Kallas (Estonia), aceasta din urmă fiind nominalizată pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Spre comparație, prima Comisie condusă de von der Leyen, 2019-2024, are în componența sa 14 bărbați și 13 femei.
Slovacia, Olanda, Croația, Letonia, Ungaria și Franța sunt țările care au optat să-i propună pe actualii comisari – Maros Sefcovic, Wopke Hoekstra, Dubravka Suica, Valdis Dombrovskis, Oliver Varhelyi și Thierry Breton – pentru un nou mandat.
Statele care și-au mai nominalizat candidați pentru poziția de membru al Comisiei Europene sunt Austria (Magnus Brunner), Cehia (Josef Sikela), Cipru (Costas Kadis), Grecia (Apostolos Tzitzikostas), Finlanda (Henna Virkkunen), Irlanda (Michael McGrath), Lituania (Andrius Kubilius), Luxemburg (Christophe Hansen), Malta (Glenn Micallef), Polonia (Piotr Serafin), România (Victor Negrescu), Slovenia (Tomaz Vesel), Spania (Teresa Ribera) și Suedia (Jessika Roswall).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a stabilit data de 30 august drept termen limită pentru a primi candidaturile din partea tuturor statelor membre înainte de a continua procedura care presupune interviuri unu-la-unu cu candidații, alocarea portofoliilor, verificarea candidaturilor la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, audierea comisarilor propuși în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și aprobarea lor, înainte de etapa finală care presupune validarea, prin vot în plen, a întregii Comisii Europene.
