Decizia de a dizolva Adunarea Naţională a fost “cea mai grea, cea mai gravă, dar cea mai responsabilă”, le-a declarat marţi preşedintele Emmanuel Macron francezilor îngrijoraţi care l-au chestionat îndelung pe această temă, pe o insulă bretonă simbol al Rezistenţei în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie AFP, potrivit Agerpres.
“Nu ne putem teme de popor într-o democraţie”, a adăugat el, îndemnându-i: “Nu vă fie frică”, “mergeţi la vot şi alegeţi-vă viitorul”.
La nouă zile după anunţul neaşteptat al dizolvării parlamentului, Emmanuel Macron a venit la comemorarea a 84 de ani de la apelul din 18 iunie 1940, lansat de la Londra de generalul de Gaulle pentru a rezista ocupantului nazist.
“Există o majoritate tăcută care, ca şi dumneavoastră, nu vrea să fie dezordine”, a dat asigurări şeful statului, în timp ce tabăra sa este creditată cu poziţia a treia în primul tur al alegerilor legislative, pe 30 iunie, cu mult în urma extremei drepte din Rassemblement national (RN) şi alianţei Noul Front Popular (NFP) formată de stânga.
“Fără dizolvare, ar fi fost un dezastru”, a insistat şeful statului, preluând un termen folosit de Charles de Gaulle, dar în timpul manifestaţiilor din 1968 din Franţa.
Lucru rar, preşedintele francez s-a dedat la confidenţe: “m-a durut pe 9 iunie”, în seara alegerilor europene. “Am o mulţime de defecte, de lucruri pe care nu le-am făcut bine”, a adăugat el puţin mai târziu.
Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut 31,37% din voturi (30 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 14,6% din voturi (14 europarlamentari).
Dar “nu ne putem teme de popor într-o democraţie”, “am cunoscut haosul” în timpul crizei Vestelor galbene, “alegerile nu sunt haos, sunt democraţie”, a repetat Emmanuel Macron, într-o aluzie la mişcarea socială a “Vestelor galbene”, de la sfârşitul lui 2018-începutul lui 2019, a cărei furie era îndreptată împotriva politicilor preşedintelui ales pentru prima dată cu un an mai devreme.
Este pentru a doua oară când Macron își apără decizia pe care unii au calificat-o drept nesăbuită. “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte, a spus liderul de la Elysee.
Seismul politic din Franța este surprins și de un aliat al președintelui francez, ministrul de finanțe Bruno Le Maire, care a atras atenția că țara sa ar putea intra într-o ”criză a datoriilor” și ar putea fi plasată sub supravegherea Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene în cazul în care extrema dreaptă sau alianța de stânga vor ajunge la putere.
