La ultimele alegeri europene din epoca prezidențială a președintelui francez Emmanuel Macron, formațiunea de extremă-dreapta Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din Franța, într-un seism politic care transformă facțiunea de extremă-dreapta în al doilea cel mai mare partid național din UE, după Uniunea Creștin-Democrată din Germania. Rezultatul l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să anunțe dizolvarea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului.
Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari), conform unor exit-polluri realizate de institutele de sondare Ifop şi Ipsos, potrivit Agerpres.
“În această seară am dizolvat Adunarea Națională. O decizie serioasă și grea, dar mai ales un act de încredere în voi, dragi compatrioți“, a spus Macron, într-un discurs către națiune, precizând că alegerile parlamentare vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie.
J’ai dissous ce soir l’Assemblée nationale. Une décision grave, lourde, mais avant tout un acte de confiance en vous, mes chers compatriotes. pic.twitter.com/EFeVCDzrlb
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 9, 2024
“Suntem pregătiţi să preluăm puterea dacă francezii ne acordă încrederea la viitoarele alegeri naţionale”, a declarat ea în cursul unui miting.
Condus de Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, Adunarea Naţională (RN) a câştigat aproximativ 32% din voturi duminică, faţă de 15% cât a întrunit partidul lui Macron, potrivit primelor sondaje la ieşirea de la urne.
“Urmaşul” politic al Marinei Le Pen şi actualul lider al RN, Jordan Bardella, a declarat după anunţarea exit-pollurilor că rezultatul alegerilor europene din Franţa arată dorinţa pentru schimbare a cetăţenilor. “Francezii vor ca UE să-şi schimbe cursul”, a spus el, adăugând totodată că avantajul RN asupra partidului macronist înseamnă că francezii resping cu adevărat politicile lui Macron.
În Germania, Uniunea Creștin-Democrată a Ursulei von der Leyen, candidată la un nou mandat la șefia Comisiei Europene, a obținut în jur de 30%, urmând să revendice peste 30 de mandate din totalul de 96 care revin Germaniei. Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar urma să obțină 16,5% din voturi, o creștere de 5,5% față de 2019, devansând toate celelalte trei partide de la putere aflate în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii. Social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz ar urma să obțină aproximativ 14%, formațiunea social-democrată recunoscând o “înfrângere dură”, în timp ce AfD evocă un “rezultat istoric”.
Partidul Popular European (PPE) va rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) conform primelor estimări ale alegerilor pentru legislativul european, anunţate de Parlamentul European.
Potrivit estimărilor parțiale, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 181 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (135, în scădere față de acum cinci ani) și de Renew Europe (82 de mandate, în scădere față de acum cinci ani).
Pentru a doua oară, cele două mari partide europene – PPE și S&D – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 316 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați. A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere, asemenea Verzilor, care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 71 mandate, iar grupul Identitate și Democrație de extremă-dreapta va obține 62 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate cu a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
