Connect with us

ROMÂNIA

MAE lansează concursul de admitere pentru 120 de posturi diplomatice și consulare și pentru ocuparea a 132 de funcții de execuție specifice ministerului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a lansat marți concursul pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular al României, respectiv concursul pentru ocuparea posturilor pentru funcții de execuție specifice MAE, conform anunțurilor publicate pe site-ul instituției, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În această etapă sunt scoase la concurs 252 de posturi, dintre care 120 de posturi pentru funcții diplomatice și consulare, respectiv 132 de posturi pentru funcții de execuție specifice MAE.

Concursurile de admitere se vor desfășura în baza Regulamentelor privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru admiterea în Corpul Diplomatic şi Consular al României, respectiv pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute pentru funcții de execuție specifice MAE.

Regulamentele pentru fiecare categorie de posturi au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290/23.03.2021, după ce anterior au fost afișate pe site-ul MAE în transparență decizională, conform procedurii stabilite prin Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. 

În ceea ce privește posturile cu profil diplomatic și consular, dintre cele 120 de posturi, pentru profilul politic sunt scoase la concurs 70 posturi; pentru profilul consular – 15 posturi;  respectiv pentru profilul juridic – 35 de posturi.

În ceea ce privește funcțiile de execuție specifice MAE, prin cele 132 de posturi se vor acoperi 7 domenii, și anume: secretariat, cancelarie și protecția informațiilor clasificate; administrativ, achiziții publice și implementare proiecte; financiar, contabilitate și audit; tehnologia informației; comunicare și relații interinstituționale; drept intern, resurse umane și consular, respectiv controlul exporturilor.

Probele de concurs prevăzute de Regulamente sunt: depunerea electronică a dosarelor și selecția acestora, susținerea testului-grilă, susținerea probei scrise, interviul, verificarea dosarelor (confruntarea documentelor în original, depuse în format fizic, cu cele depuse electronic), precum și testarea medicală şi psihologică şi obținerea avizului ORNISS pentru accesul la informațiile clasificate. Informații complete sunt disponibile în Regulamentele de concurs.

Toate probele preconizate în cadrul concursurilor sunt prevăzute să se desfășoare în condiții de siguranță, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenție și protecție specifice pandemiei de COVID-19. 

În acest sens, un element de noutate în cadrul procesului de organizare a concursurilor îl reprezintă desfășurarea unor etape ale acestuia exclusiv în format online, prin punerea la dispoziția candidaților a unei platforme dedicate, adaptate la contextul special pandemic și cu luarea măsurilor necesare în scopul evitării fraudării.

Acest concurs, care este primul organizat de MAE după anul 2017, reprezintă începutul unui proces pe termen mediu pentru acoperirea, în mod gradual, a necesarului de personal pentru MAE, printr-o serie de concursuri succesive, în corelare cu procesele interne de trimitere la post în Serviciul Exterior.

Astfel, numărul de posturi scos la actualul concurs se raportează la schema de personal din Centrala MAE, întrucât admiterea în cadrul MAE se realizează, în conformitate cu Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, exclusiv prin încadrarea în Centrală. Ulterior finalizării desfășurării rotației personalului MAE între Centrala MAE și Serviciul Exterior în anul 2021, prin care se urmărește ocuparea cu personal propriu a posturilor din misiunile diplomatice și oficiile consulare, vacante sau încadrate în prezent cu detașați din mediul privat, vor putea fi demarate etapizat, în funcție de posturile rămase vacante în Centrala MAE, noi concursuri de admitere.

Scoaterea la concurs a unui număr substanțial de posturi diplomatice și consulare, respectiv 120, reprezintă o premieră după anul 2010, la concursurile precedente fiind gestionate mult mai puține locuri, respectiv: în 2014 – 30 de posturi; în 2016 – 90 de posturi; în 2017 – 52 de posturi. În ceea ce privește posturile prevăzute pentru funcții de execuție specifice MAE, și anume 132, acest număr este de asemenea semnificativ raportat la situația din anii precedenți: în perioada 2010 – 2015 nu au fost organizate concursuri pentru aceste categorii de posturi; în anul 2016 au fost organizate trei concursuri succesive pentru un număr total de 179 posturi; în 2017 – 40 posturi; în 2018 – 13 posturi pentru contract pe durată determinată în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

„Avem șansa în acest an și anul viitor să realizăm o înnoire profundă a Corpului Diplomatic și Consular și a posturilor privind funcții de execuție specifice Ministerului Afacerilor Externe. Așa cum am anunțat încă de la preluarea mandatului, în noiembrie 2019, reformarea internă a MAE pe criterii de competență și eficiență, inclusiv prin profesionalizarea Corpului Diplomatic și Consular al României, precum și a personalului de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe, constituie o prioritate absolută”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

„La rândul meu am dat un concurs de admitere în MAE pentru a deveni diplomat de carieră, iar acum, în calitate de ministru al afacerilor externe,  promovez cu tărie politica de resurse umane conform căreia calitatea de membru al Corpului Diplomatic și Consular al României trebuie să fie dobândită ca urmare a promovării unui concurs de admitere în profesie”, a adăugat acesta. 

Ministrul afacerilor externe a subliniat că procesul de selecție va fi extrem de riguros și exigent, pentru a putea selecta candidații cei mai adecvați pentru această profesie, care necesită cunoștințe și abilități specifice și complexe.

Ne propunem să atragem în Ministerul Afacerilor Externe persoane care sunt foarte bine pregătite, care corespund din punct de vedere profesional, dar și din punct de vedere al conduitei, precum și al condițiilor deosebite de muncă specifice activității diplomatice, concentrată pe îndeplinirea obiectivelor naționale de politică externă și, astfel, pe promovarea și apărarea intereselor cetățenilor români. Sper că ni se vor alătura și mulți tineri foarte bine pregătiți”, a conchis Bogdan Aurescu.

Urmare a situației generate de pandemia de COVID-19, respectiv declararea stării de alertă, în temeiul art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, în instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv în MAE, a fost suspendat orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante.

În prezent, art. II din Legea nr. 281/2020 privind aprobarea OUG nr. 100/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din OUG nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normativ prevede, ca urmare a unei amendări recent intrate în vigoare, posibilitatea organizării de către Ministerul Afacerilor Externe, pe durata stării de alertă, de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante.

NATO

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

Published

on

© MApN/ Facebook

Statele Unite vor trimite elicoptere de luptă de tip Apache și Black Hawk la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu ca parte a operațiunii Atlantic Resolve, lansată în 2014 cu scopul protejării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

În perioada 1 decembrie – 11 decembrie, elicopterele armatei americane sunt programate să plece din portul Alexandroupolis, Grecia, și să zboare spre Stefanovikio, Grecia, și Mihail Kogălniceanu, România, informează un comunicat publicat US Army in Europe and Africa.

Elicopterele Black Hawk și Apache aparțin Brigăzii 1 Cavalerie Aeriană, Divizia 1 Cavalerie, din Fort Hood, Texas, care sosesc pentru o misiune de nouă luni.

Un anunț inițial în acest sens a fost făcut în luna octombrie, când publicația militară Stripes a notat că Brigada 1 Cavalerie Aeriană va trimite aproximativ 2.000 de soldați pentru a participa la Operațiunea Atlantic Resolve în țări precum Polonia, Lituania, Bulgaria și România. “România va găzdui elemente din cadrul Brigăzii 4 de Asistență pentru Forțele de Securitate a SUA, fiind pentru prima dată când o unitate de acest fel este dislocată pe continentul european”, a anunțat și Ambasada României în SUA, într-o postare pe Facebook.

Această desfășurare de forțe intervine într-un nou moment complicat al relațiilor NATO cu Rusia, după ce Federația Rusă a reluat procesul de comasare a forțelor sale militare la frontiera cu Ucraina. Subiectul va fi abordat, de altfel, marți și miercuri, la Riga, acolo unde miniștrii de externe din NATO se întrunesc în formatul Consiliului Nord-Atlantic. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”.

Premergător acestei reuniuni de la Riga, SUA și-au reafirmat angajamentul față de securitatea flancului estic al NATO la reuniunea miniștrilor apărării din țările aliate de pe flancul estic, găzduită la București sub formatul B9.

Operaţiunea Atlantic Resolve a fost lansată în aprilie 2014 pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Începând cu aprilie 2014, Armata SUA din Europa și Africa a condus eforturile terestre Atlantic Resolve ale Departamentului Apărării, aducând în Europa unități cu baza în SUA timp de nouă luni la rând, arată sursa citată.

Desfășurarea în Europa a unor forțe americane pregătite și credibile pentru luptă, în sprijinul Atlantic Resolve, este o dovadă a angajamentului puternic și neîntrerupt al SUA față de NATO și Europa.

Prin intermediul antrenamentelor bilaterale, comune și multinaționale, Atlantic Resolve consolidează pregătirea, crește interoperabilitatea și consolidează legătura dintre armatele aliate și partenere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: În 2020, România s-a aflat pe ultimul loc din UE privind cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

În 2020, statele membre UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D), înregistrându-se astfel o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019, arată datele  prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). 

Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3 % în 2020, față de 2,2 % în 2019. Pe ultimul loc din Uniunea Europeană se află România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. 

În cadrul întreprinderilor s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare, reprezentând 66 % din totalul cheltuielilor pentru cercetare în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22 %), sectorul guvernamental (12 %) și sectorul privat non-profit . 

Conform Eurostat, Belgia și Suedia s-au aflat pe primul loc anul trecut, cu 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%). Șase state membre UE au alocat mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).

© Eurostat

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și a dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale), Grecia (+0,9 puncte procentuale), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale). În contrast, singurele scăderi au fost înregistrat în Finlanda, Irlanda şi Luxemburg.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu: PMP a decis înființarea unei comisii privind aplicarea PNRR, care să monitorizeze modul în care sunt cheltuiți banii europeni

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară a decis înființarea unei comisii de monitorizare a implementării PNRR, care să funcționeze ca un organism de control a modului în care sunt cheltuiți banii europeni, a transmis luni liderul PMP, Cristian Diaconescu. 

Din această comisie fac parte, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și al Justiției, Lucia Varga, fost ministru al Mediului, Cristian Petrescu, fost ministru al Turismului, Ion Ariton, fost ministru al Economiei, Petru Movilă, fost deputat în Parlamentul României și Mihaela Natea, profesor universitar.

„Programul Național de Redresare și Reziliență este de fapt, programul de guvernare al noului Cabinet. PMP va sta, permanent, cu ochii pe cheltuirea banului public, național și european și va sesiza problemele care ar putea să apară în ceea ce privește folosirea fondurilor europene. Avem o șansă istorică de redresare economică și nu ne permitem să ratăm țintele impuse de PNRR”, a declarat liderul PMP, Cristian Diaconescu.

Reamintim că România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Citiți și: PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

La o lună distanță, miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța4 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH6 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO7 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.8 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending