Connect with us

JUSTIȚIE

Magistrații polonezi, alături de colegii lor români: ”Sistemul judiciar din România este pe deplin îndreptățit să critice modificările care pun în pericol independența justiției”

Published

on

Asociația de magistrați IUSTITIA din Polonia și-a manifestat marți sprijinul cu privire la protestul judecătorilor și procurorilor români față de OUG 7/2019, despre care spune că a fost organizat „într-un interes legitim”.

Asociația Judecătorilor IUSTITIA din Polonia își exprimă solidaritatea cu judecătorii români, care se opun modificărilor din sistemul judiciar românesc și care pun în pericol independența judiciară”, se arată într-un comunicat al asociației, citat de Digi24.

Protestul colegilor noștri români a fost organizat dintr-un interes legitim de apărare a cadrului legal judiciar. Recentele modificări legislative adoptate de către autorități reprezintă o amenințare iminentă la independența justiției și asupra drepturilor și libertăților civile. În consecință, sistemul judiciar din România este pe deplin îndreptățit să critice modificările care pun în pericol independența justiției”, mai transmit judecătorii polonezi.

Magistrații români protestează de aproape o săptămână și, în anumite cazuri, chiar și-au întrerupt activitatea pentru aproximativ o oră şi au ieşit în faţa parchetelor sau instanţelor, motivul fiind ordonanța de urgență 7 adoptată de cabinetul Dăncilă și despre care procurorii și judecătorii spun că le le afectează independența. În semn de solidaritate, lor li s-au alăturat actorii Teatrului Naţional, care au protestat pe treptele instituţiei, înaintea reprezentaţiei de duminică seara.De asemenea, câteva mii de români au protestat duminică în toată țara față de aceste modificări. Totți aceștia au cerut abrogarea totală a ordonanței.

În context, Guvernul a anunțat o serie de modificări la textul ordonanței.

Pe de altă parte, susținerea venită din partea Asociației de magistrați din Polonia intervine în condițiile în care sistemul judiciar din această țară se află sub presiune politică de aproape trei ani și care a culminat cu activarea de către Comisia Europeană a articolului 7 din Tratatul UE în privința guvernului de la Varșovia, constatând existența unui risc de încălcare a valorilor UE privind statul de drept.

Criticii puterii de la Varșovia au vorbit despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevedea schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți. De asemenea, un alt motivul pentru care executivul european a decis să ia măsuri este faptul că noua legislație judiciară a Poloniei a introdus. vârste de pensionare diferite pentru bărbații și femeile cu funcții de judecător, ceea ce încalcă normele antidiscriminare europene.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dragi români, acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toţi românii. Mergeţi, dragi români, şi votaţi la referendum! Votaţi pentru o justiţie dreaptă în România, votaţi pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României şi în interesul românilor“, se arată în mesajul şefului statului.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a mai adăugat președintele.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Euronews despre referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis: O șansă a cetățenilor de a preda social-democraților “o lecție”

Published

on

© Euronews/ Screenshot

Cetățenii români vor vota duminică, în tandem cu alegerile europene, pentru un referendum național asupra reformelor anticorupție controversate, o consultare populară convocată de președintele Klaus Iohannis pentru a transmite un semnal și o lecție pentru social-democrații de la putere, scrie Euronews într-un material dedicat referendumului.

Președintele Klaus Iohannis, a lansat referendumul la 25 aprilie, iar liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a văzut-o ca pe o mișcare de a câștiga mai multă popularitate înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sau decembrie 2019, când Iohannis va căuta să obținută un al doilea mandat”, arată sursa citată.

Euronews punctează faptul că cetățenii vor vota asupra a două întrebări ”formulate ciudat”, dar care ”în esență îi întreabă pe români dacă vor să ia o poziție împotriva modificărilor legislației penale”.

Euronews mai arată și faptul că președintele Klaus Iohannis a declarat că referendumul va fi “de asemenea un referendum asupra PSD” și o șansă de a preda social-democraților “o lecție”.

© Euronews/ Screenshot

”Mulți lideri PSD au fost sau sunt în curs de investigare în cazuri legate de corupție, iar Dragnea se străduiește să modifice Codul Penal și legile anticorupție din acest motiv”, mai menționează sursa citată.

În 2018, România era al patrulea cel mai corupt stat din Uniunea Europeană după Ungaria, Grecia și Bulgaria în Indicele anual de percepție a corupției al Transparency International. România s-a clasat pe locul 61 din 180 de țări în ansamblu.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Cum arată buletinele de vot pentru referendumul național din data de 26 mai 2019

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, modelul buletinelor de vot pentru referendumul național din data de 26 mai, organizate în aceeași zi cu alegerile europene.

În 26 mai, românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate, a anunțat, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central.

Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending