Programul de încurajare a consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare, a subliniat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, în cadrul căreia a avut loc o dezbaterea cu privire la acest aspect, la care a luat parte și europarlamentarul.

”Îmi exprim aprecierea față de European Parliamentary Research Service, pentru informațiile de calitate furnizate despre aceste programe care ne permit până la urmă nouă tuturor, să putem emite câteva direcții de acțiune mai departe pentru ceea ce înseamnă susținerea, dezvoltarea și consolidarea acestui program la nivelul UE”, a mai punctat Buda.

El a calificat acest program atât unul ”educațional, cât și o investiție în sănătate”.

”Deși, conform EPRS, nu regăsim elemente cuantificabile legate de implicațiile în sănătate, fără discuție, consumul de fructe, legume și lapte nu poate să facă altceva decât să consolideze sănătatea sau să fie apreciată ca fiind o investiție în sănătatea generațiilor viitoare”, a mai spus Daniel Buda.

Eurodeputatul a mai subliniat ”necesitatea de a duce banii de la acele state care din nefericire nu au capacitate administrativă, sau poate că nu doresc să folosească aceste fonduri, către alte state care vor să facă și să investească bani în această direcție”.

”De exemplu, am văzut că România a folosit foarte mulți bani în această direcție și că noi venim cu foarte mulți bani naționali. Eu cred că statele membre care nu folosesc acești bani, e nevoie ca banii să fie redirecționați către ceea ce înseamnă statele care vor să-i folosească, pentru că până la urmă, este vorba de o investiție în sănătate”, a completat Buda.

Pe lângă aspectele amintite mai sus, acesta a evidențiat și nevoia ”de a avea un proces educațional la nivelul copiilor, să vadă de unde vine laptele, de unde vine carnea, de unde vin fructele, pentru că dacă nu vom reuși ca de la această vârstă să le prezentăm și inducem realitățile legate de sectorul agricol, cu siguranță nu vor înțelege nici când vor fi adulți și nu vor putea să contribuie la ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător”.

”De aceea susțin mai departe acest program, susțin finanțarea lui, evident, cât se poate de mult, la nivelul UE și încă o dată subliniez necesitatea transferului de fonduri de la statele care nu utilizează aceste fonduri către statele care le utilizează”, a conchis Daniel Buda.

Ministrul de externe polonez Zbigniew Rau a indicat luni că ţara sa vrea să înceapă negocieri cu Germania în chestiunea reparaţiilor pe care Varşovia le pretinde pentru pagubele provocate Poloniei de către nazişti în al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro, informează AFP, potrivit Agerpres.

Zbigniew Rau a afirmat luni în faţa presei că a semnat o notă diplomatică, exprimându-şi “convingerea că părţile trebuie să ia măsuri imediate în vederea unei reglementări juridice şi materiale permanente, complete şi definitive a consecinţelor agresiunii şi ocupaţiei germane din 1939-1945”.

Nota urmează să fie transmisă şefei diplomaţiei germane Annalena Baerbock, aşteptată luni seara la Varşovia şi care se va întâlni marţi cu Rau.

Această reglementare ar trebui să includă mai ales “plata de către Republica Federală a Germaniei de despăgubiri pentru pierderile materiale şi non-materiale cauzate statului polonez de această agresiune şi această ocupaţie”, a spus Rau.

Reglementarea ar trebui să includă de asemenea plata unei indemnizaţii către victimele agresiunii naziste şi membrii lor de familie, precum şi o soluţie sistemică la chestiunea bunurilor culturale şi a documentelor de arhivă poloneze confiscate, a adăugat el.

“O asemenea reglementare va permite fondarea relaţiilor polono-germane pe justiţie şi adevăr, va conduce la închiderea unor capitole dureroase din trecut şi va asigura dezvoltarea relaţiilor bilaterale într-un spirit de bună vecinătate şi de cooperare amicală”, a mai declarat ministrul polonez.

Într-un raport publicat la 1 septembrie, când s-au împlinit 83 de ani de la invazia nazistă în Polonia, Varşovia a estimat la 6.200 de miliarde de zloţi (1.300 miliarde de euro) pierderile cauzate de Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial.

Guvernul de la Berlin a precizat că problema reparaţiilor de război pentru Polonia a fost închisă după ce guvernul comunist polonez din anul 1954 a semnat atunci un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varşovia renunţa la cererile privind compensaţiile. Însă actualul guvern polonez consideră acel acord drept ilegal.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut luni o discuție telefonică cu Jonas Gahr Store, premierul Norvegiei, despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra conductelor Nord Stream și despre ”relațiile energetice UE-Norvegia”.

”Energia la prețuri accesibile și aprovizionarea cu energiei sigură și securizată reprezintă interesul nostru comun”, a punctat oficialul european într-un mesaj publicat pe Twitter.

Good talk with @jonasgahrstore on the unacceptable sabotage actions #Nordstream and on EU-Norway energy relations.

Affordable energy and safe and secure energy supplies are our common interest. #Unity

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 3, 2022

Guvernele danez și suedez au raportat zilele trecute scurgeri semnificative la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care riscă să nu mai poată fi folosite niciodată dacă nu se efectuează lucrări de reparație pentru a nu permite apei sărate din Marea Baltică să inunde conductele odată cu evacuarea completă a gazului, fapt ce ar duce la o coroziune ireversibilă a acestora. 

În acest context, Norvegia a anunțat o întărire a securității instalațiilor sale de petrol și gaze, considerate o potențială țintă.

Astfel, Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea, informează Reuters, citat de Agerpres.

Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult.

Țara produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.