România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.