Connect with us

U.E.

Manifestații masive în patru capitale din UE: Sute de mii de oameni au protestat la Budapesta, Madrid, Paris și Roma împotriva politicilor guvernamentale

Published

on

Sute de mii de persoane au manifestat sâmbătă și duminică în patru capitale europene – Budapesta, Madrid, Paris și Roma – , proteste ce au avut la bază nemulțumiri la adresa forțelor de guvernământ.

La Madrid, zeci de mii de persoane au manifestat duminică la chemarea dreptei şi extremei drepte împotriva şefului guvernului socialist Pedro Sanchez, acuzat că “a trădat” Spania dialogând cu separatiştii catalani, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Purtând steaguri spaniole şi pancarte pe care scria “Stop Sanchez”, ei s-au adunat în Piaţa Colon din centrul Madridului, mitingul fiind convocat de Partidul Popular (centru-dreapta) și Ciudadanos (formațiune liberală), iar această mobilizare a avut cuvântul de ordine “Pentru o Spanie unită, alegeri acum”.

La Budapesta, contestatarii aşa-numitei legi a sclaviei din Ungaria au manifestat din nou, duminică, împotriva guvernului condus de naţionalistul Viktor Orban, relatează Euronews, potrivit Europa FM.

Demonstrațiile au izbucnit iniţial în decembrie, pentru a denunţa actul normativ care sporeşte până la 400 numărul orelor suplimentare pe care angajații le pot impune salariaţilor. Anterior, limita era de 250 de ore.

Într-o încercare de a minimiza acţiunile de contestare, premierul Viktor Orban a anunțat, duminică, într-un discurs despre starea naţiunii, o serie de stimulente fiscale şi de creditare pentru familii, ca parte a eforturilor de a stimula natalitatea.

În Franța, autorităţile franceze au anunţat că la manifestaţiile de sâmbătă ale “vestelor galbene” au participat 51.400 de persoane, un număr mai mic faţă de cel de săptămâna trecută (58.600), relatează Adevărul.

La Paris, au ieşit în stradă 4.000 de “veste galbene” şi au avut loc ciocniri, la fel ca în fiecare săptămână de proteste. 36 de persoane au fost reţinute.

Foto: Ministere de l’Interieur/ Twitter

Momentele marcante ale manifestaţiilor de sâmbătă s-au înregistrat în capitala Franţei, unde un protestatar a fost rănit grav după ce ar fi luat în mână o grenadă. Tot la Paris, în apropierea Turnului Eiffel, a fost incendiată o maşină a forţelor din cadrul operaţiunii Sentinelle.

La Roma, zeci de mii de oameni au protestat la Roma sâmbătă împotriva guvernului populist al Italiei, a relatat presa locală, preluată de DPA, informează Știrile ProTV.

Mai multe sindicate au făcut apel la organizarea acestui protest pentru a atrage atenţia asupra inegalităţii, şomajului şi rasismului sub conducerea actualului guvern de la Roma, venit la putere anul trecut.

“Guvernul trebuie să iasă din realitatea sa virtuală şi să intre în lumea reală”, a declarat Annamaria Furlan, şefa Confederaţiei Sindicatelor Muncitoreşti Cisl.

Autorităţile nu au publicat cifre oficiale privind participarea la miting, dar presa locală a relatat că la proteste ar fi luat parte până la 200.000 de oameni.

Guvernul populist al Italiei – format din Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi Liga, de extremă dreapta – a iritat mulţi italieni cu politicile sale antiimigraţie şi cu alte politici controversate.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Eurostat: România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE

Published

on

©️ Calea Europeană

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending