Connect with us

CHINA

Relaţia Uniunea Europeană – China o poartă spre viitor?

Published

on

radu georgescuPotenţialul Chinei este incontestabil, aducând cu sine o serie de oportunităţi, dar şi provocări pentru ceilalţi jucători globali- mai ales Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

Statele Unite ale Americii sunt deja angajate în jocul de şah geopolitic cu China, iar continentul asiatic este deja martorul unor redefiniri de zone pivot. Profitul de pe urma relaţiei cu China poate fi mai însemnat pentru anumiţi jucători şi mai redus pentru alţii, iar tocmai în acest context lupta pentru piaţa chineză, dar şi pentru influenţarea regiunii în cauză vor fi relevante pentru viitorul make-up al lumii relaţiilor internaţionale.

Va reuşi Uniunea Europeană să dezvolte relaţia cu China şi să îşi contureze un rol mai amplu în relaţia cu această putere, dar şi regiunea cu Asiei de sud-est ?

Puterea chineză, între oportunitate şi ameninţare.

Cea mai mare dificultate într-o lume imprevizibilă este chiar aceea de a încerca a crea o viziune  asupra modului în care un stat (în cazul nostru China) va decide să-şi expună noile capacităţi economice şi militare.

Tabloul este unul complex, China apare într-un context în care alţi jucători sunt afectaţi de recesiunea economică, sau de redefinirea conceptelor strategice. Conform unor teorii clasice- un stat care dispune de o serie de avantaje, definiţi în termeni reali de putere,  va încerca să-şi impună dominaţia la nivel regional, apoi să se impună pe scena globală şi bineînţeles să domine sistemul relaţiilor internaţionale. Dominarea sistemului este practic imposibilă- chiar şi Statele Unite ale Americii influenţează într-o manieră nuanţată sistemul, dar nu îl poate domina. Statele Unite ale Americii îşi exercită influenţa asupra emisferei vestice, iar acum în mod simetric observăm creşterea Chinei ca şi jucător regional şi posibil actor dominant în partea sa a lumii. Bineînţeles nu ne referim la o dominare a regiunii prin cucerire militară, lucru puţin probabil în lumea contemporană, aici vorbim de o dominare exprimată prin influenţarea celorlalte state din regiune.

O astfel de influenţare poate avea ca efect direct limitarea jocului american la nivelul continentului asiatic, iar lucrul cel mai dificil va fi rezolvarea chestiunii taiwaneze.

Întrebarea atârnă în jurul modului în care statul chinez va acţiona pentru a obţine statutul dominant în regiunea sa, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de faptul că Statele Unite ale Americii nu îşi vor ceda uşor poziţiile câştigate la nivelul Asiei şi putem asista la reacţii specifice războiului rece, numai că rolul Uniunii Sovietice poate fi jucat acum de China. Controlul chinez asupra Taivanului poate însemna influenţarea multor linii de transport maritim şi implicit un acces mai generos pentru marina chineză. Lupta geopolitică este una dură şi ne putem aştepta la reacţii din partea unor state din Asia  pentru a limita creşterea puterii chineze, posibil Rusia (cu o graniţă comună importantă), India, Japonia şi Coreea de Sud. În funcţie de mişcările chineze aceste state îşi vor configura doctrina externă şi de securitate, iar în cazul unei atitudini cu valenţe agresive a Chinei este de aşteptat ca aceste state să se grupeze pentru a preveni atingerea de către China a statutului de hegemon regional- iar în acest caz Statele Unite ale Americii ar putea intesifica legăturile politice şi economice cu statele mai sus amintite, atât ca măsură de precauţie cât şi ca un as în mâneca americanilor în negocierile cu Beijingul.

Statele Unite ale Americii a iniţiat o serie de mişcări cu un caracter strategic îndreptate spre un anumit tip de containment al puterii chineze. La nivelul anului 2012 Statele Unite au plasat, în comun acord, în Singapore nave de război şi în acelaşi timp administraţia americană consideră libera circulaţie în Marea Chinei de Sud ca fiind prioritară. Alături de aceste mişcări, există deja un număr de tratate dintre state din regiune şi Statele Unite care au ca principală destinaţie asigurarea securităţii (aici cel mai relevant fiind tratatul cu Jpaonia). Toate aceste elemente formează un complex al precauţiei faţă de o posibilă schimbare radicală de atittudine a puterii chineze.

Atenţia Chinei către Europa a fost determinată gradual de însuşi jocul american şi de încercarea de a limita creşterea influenţei puterii americane. O fereastră de oportunitate a apărut în momentul disensiunilor privind intervenţia militară din Irak, China încercând, gradual, o apropiere de Uniunea Europeană profitând de acest context complex şi tensionat. În acest joc Germania joacă un rol important.

Germania –China

Ultimele orientări politice ale Germaniei indică o deschidere faţă de relaţia cu gigantul asiatic, lucru evidenţiat şi de vizita cancelarului german Angela Merkel la Beijing, din 30 august 2012. De remarcat că Merkel a adus cu ea un  mare număr de miniştrii, acordând o atenţie sporiă acestei vizite şi implicit dezvoltării relaţiei bilaterale.

Situaţia Germaniei şi a Chinei este una similară din anumite puncte de vedere, ambele state sunt puternici producători în zonele lor geografice, în acelaşi timp Germania tinde spre leadershipul Uniunii Europene pe când China încearcă să rămână vârful de lance al dezvoltării economice de pe continentul asiatic. Nu se poate pune problema unei relaţii cu tradiţie, aici vorbim de o relaţie născută din nevoie şi amplificată de tensiunile apărute între europeni şi americani înainte de invazia Irakului. Există interese directe ale Germaniei în desfacerea de produse pe imensa piaţă chineză, dar şi interesul chinez în a accesa tehnologie germană şi de a reuşi transferuri de know-how. Aici ne putem aminti de un caz similar –cel al relaţiei Federaţiei Ruse cu Germania; în ambele cazuri cercetarea  aduce un avantaj considerabil pentru Germania în relaţiile cu cei doi jucători relevanţi ai scenei internaţionale.

Uniunea Europeană poate juca bine

Bineînţeles ultima vizită a cancelarului german a avut şi o ţintă clară referitoare la posibila implicare a Chinei în stabilizarea situaţiei dificile la nivel economic de pe vechiul continent, lucru care la rândul său ar putea fi o sabie cu două tăişuri. Uniunea Europeană nu se află singură pe piaţa globală, existând aici o serie de alte puteri capabile să profite de pe urma crizei zonei euro. În acest context trebuie remarcat  modul în care Republica Populară Chineză acţionează şi modul în care acest lucru are un impact direct asupra viitorului construcţiei europene.

În timp ce Europa încearcă să găsească soluţii politice şi economice la actuala situaţie din zona euro, China este un stat cu un potenţial economic aflat în creştere, iar implicarea sa în Europa este complexă. Aici vorbim de un ansamblu de elemente- investiţii în infrastructură, împrumuturi cu dobânzi reduse şi  investiţii financiare masive.

Trebuie spus că angajamentele chineze în Europa, mai ales din ultima perioada, reprezintă un efort de a obţine anumite avantaje de pe urma situaţiei critice de pe continentul nostru, dar mai mult de atât China doreşte şi acumulează cunoştinţe despre construcţia unei economii bazate pe inovaţie, pentru că pe termen lung această ţară nu îşi va putea menţine statutul doar pe o creştere economică de masă.

În acelaşi timp este posibil ca dificultăţile financiare ale statelor din zona euro să nu fie privită de chinezi, aşa cum se aşteaptă toată lumea, ca pe o prioritate şi  ca pe o oportunitate de extindere a influenţei. Trebuie să înţelegem şi dificultăţile cu care statul chinez se confruntă- milioane de oameni ce trăiesc sub pragul sărăciei, iar un sprijin masiv pentru menţinerea Europei pe linia de plutire (şi implicit menţinerea nivelului de trai în Europa)  poate fi privit ca fiind puţin ironic.

În acelaşi timp trebuie să privim relaţiile sino-europene ca pe o oportunittate, nu ca pe un joc de sumă zero, Europa trebuie să-şi ia toate măsurile necesare pentru a nu permite Chinei pârghii politice rezultate din folosirea de către această ţară a masivei sale puteri financiare, cheia fiind promovarea unor relaţii comerciale simetrice. Promovarea unor astfel de relaţii simetrice va cădea, într-o măsură relevantă, pe umerii decidenţilor de la Berlin.

Avem în faţa noastră un triunghi care va determina viitorul look economic al planetei, acest triunghi este format din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi China. Apariţia ipotezei unui G-3 de lucru privind chestiunile economice apare ca fiind fezabil, având în vedere dificultăţile şi mişcarea lentă a deciziilor în cadrul G-20. Aşa cum aminteam mai sus, China este în favoarea unui partener puternic în “persoana” Uniunii Europene, dar blocul european va trebui să acţioneze unitar, pentru a  face faţă aşteptărilor partenerilor estici.

 

Autor: Radu Georgescu

Radu a studiat la Facultatea de Ştiinţe Politice, secţia engleză din cadrul Universităţii Bucureşti, deţinând un Master pe Relaţii Internaţionale. A lucrat, printre altele, ca si consultant în cadrul unei formaţiuni politice, în prezent fiind reprezentantul României pe sectorul de tineret în Cadrul Consiliului Uniunii Europene. Este specializat în afaceri externe şi geopolitică.

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

CHINA

Secretarul de stat american consideră că lansările de rachete chineze în jurul Taiwanului reprezintă o acțiune nejustificată, disproporționată și provocatoare

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Lansările de rachete chineze în jurul Taiwanului constituie o acțiune nejustificată și disproporționată, Statele Unite transmițând Chinei în mod clar că nu cauză să provoace o criză, a afirmat vineri secretarul de stat american, Antony Blinken, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă în marja Forumului regional al ASEAN de la Phnom Penh, Blinken a spus că Statele Unite nu se vor lăsa provocate de China şi că Washingtonul este profund îngrijorat de situaţia legată de Taiwan, adăugând că ”nu a existat niciun pretext” pentru Beijing pentru a iniţia exerciţii militare în strâmtoarea Taiwan.

Oficialul american a dat asigurări că țara sa nu va recurge la măsuri care să escaladeze situația. ”Am spus tot timpul că diferenţele dintre continent şi Taiwan trebuie să fie soluţionate în mod paşnic, nu prin forţă. Ultimul lucru pe care ţările din regiune îl vor este să vadă diferenţele rezolvate prin forţă”, a punctat Blinken.

”Aceste provocări reprezintă o escaladare importantă. Puteţi vedea cum Beijingul a încercat să schimbe status quo-ul cu privire la Taiwan de ceva timp (…) Acum, ei desfăşoară acţiuni periculoase la un nou nivel”, a insistat Antony Blinken.

”China a ales să suprareacţioneze şi să utilizeze vizita doamnei Pelosi ca un pretext. Realitatea este că vizita sa a fost paşnică. Nu există nicio justificare pentru acest răspuns militar extrem, disproporţionat şi care alimentează escaladarea. Noi am anticipat că R.P. Chineză va reacţiona în această manieră”, a continuat secretarul de stat american.

Citiți și:
Nancy Pelosi transmite Chinei că SUA nu vor permite izolarea internațională a Taiwanului

Începând de joi, China organizează manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul insulei Taiwan, ca răspuns ca la vizita în insulă, în această săptămână, a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi.

Continue Reading

CHINA

Nancy Pelosi transmite Chinei că SUA nu vor permite izolarea internațională a Taiwanului

Published

on

© Nancy Pelosi/Twittter

Președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a promis că SUA nu vor permite Chinei să izoleze Taiwanul, la încheierea vineri a turneului său în Asia, pe fondul unei avalanșe de exerciții militare chinezești care au dus la creșterea temerilor legate de un conflict în regiune, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Călătoria scurtă și neanunțată a lui Pelosi în această săptămână în Taiwan a adus în prim-plan tensiunile crescânde dintre Washington și Beijing și impactul deteriorării relațiilor asupra aliaților SUA care sunt dependenți economic de China.

Beijingul își afirmă suveranitatea asupra Taiwanului, o democrație autonomă cu peste 23 de milioane de locuitori, încercând să excludă insula din afacerile globale, prin alegerea partenerilor săi diplomatici și reacționând cu furie la schimburile dintre Taipei și oficialii străini.

China „poate încerca să împiedice Taiwanul să viziteze sau să participe în alte locuri, dar nu va izola Taiwanul”, a declarat Pelosi la Tokyo, adăugând că Beijingul nu poate dicta cine poate vizita insula. „Ei nu ne fac programul de călătorie, guvernul chinez nu face acest lucru”, a spus aceasta. „ Am avut vizite la nivel înalt, ale senatorilor în primăvară, în mod bipartizan (…) şi nu îi vom lăsa să izoleze Taiwanul”, a mai adăugat Pelosi.

Partidul Comunist Chinez (PCC) afirmă că problemele legate de Taiwan sunt afaceri interne ale Chinei, dar vizita lui Pelosi a subliniat îngrijorarea generală a aliaților asiatici ai Statelor Unite cu privire la un conflict în Strâmtoarea Taiwan, din cauza proximității lor și a rolului vital al coridorului în comerț.

Preocupările Japoniei cu privire la o potențială acțiune militară chineză împotriva Taiwanului – care se află la mai puțin de 100 de mile de punctul cel mai vestic al Japoniei – au modelat cheltuielile de apărare și calculele diplomatice ale Tokyo-ului.

Joi, ca parte a exercițiilor militare anunțate de Beijing ca răspuns la călătoria lui Pelosi la Taipei, cinci dintre rachetele balistice chinezești au aterizat pentru prima dată în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, una dintre ele căzând la doar 50 de mile de Yonaguni, cea mai vestică insulă locuită a Japoniei. Vineri, prim-ministrul japonez Fumio Kishida a condamnat aceste acțiuni și a cerut Chinei să oprească exercițiile.

„Am informat-o pe președinta Pelosi că faptul că rachetele balistice ale Chinei au aterizat în apropierea apelor japoneze, inclusiv a ZEE, amenință siguranța și securitatea noastră națională”, a declarat Kishida. „Am confirmat, de asemenea, continuarea cooperării strânse pentru a menține pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”, relatează The Washington Post.

La Taipei, Ministerul Apărării a declarat că navele de război și avioanele militare chineze au trecut vineri linia mediană, marcând a treia oară în această săptămână când Beijingul a ignorat granița maritimă neoficială dintre Taiwan și China. Ministerul a declarat că a desfășurat avioane, nave și sistemul său de rachete terestre pentru a monitoriza situația.

„Fie că este vorba de lansarea de rachete balistice sau de traversarea deliberată a liniei mediane a strâmtorii, exercițiile militare ale PCC sunt extrem de provocatoare”, a afirmat ministerul într-o declarație. „[Vom] urma principiul de a ne pregăti pentru război, mai degrabă decât de a căuta un război. Militarii și civilii vor lucra împreună pentru a ne apăra suveranitatea și securitatea națională”.

De asemenea, într-un discurs de joi, președintele Tsai Ing-wen a declarat că Taiwanul va rămâne responsabil, rațional și calm în fața „amenințării fără precedent”.

„Vreau să le cer concetățenilor mei să fie siguri că guvernul nostru răspunde cu mână fermă”, a declarat Tsai, adăugând că aeroporturile și porturile maritime continuă să funcționeze normal, iar economia rămâne stabilă. 

Totodată, premierul taiwanez Su Tseng-chang a catalogat China drept un „vecin rău care își flexează mușchii la ușa noastră” prin acțiuni care „sabotează în mod arbitrar” una dintre cele mai aglomerate căi navigabile din lume.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat vineri, într-o conferință de presă în Cambodgia, că tirul de rachete efectuat de China în jurul Taiwanului reprezintă o escaladare semnificativă, fără nicio justificare posibilă, informează Agerpres. Administrația Biden a subliniat săptămâna aceasta că deplasarea lui Pelosi nu a semnalat nicio schimbare în politica americană de lungă durată, care recunoaște – fără a aproba – pretențiile Beijingului asupra Taiwanului.

De altfel, Pelosi a dat asigurări că turneul în regiune „nu a vizat schimbarea statu-quo-ului aici în Asia, nici schimbarea statu-quo-ului în Taiwan”.

Din 1979, Washingtonul recunoaşte un singur guvern chinez, cel de la Beijing, continuând în acelaşi timp să sprijine autorităţile taiwaneze, în special prin importante vânzări de arme.

Această vizită, a spus ea, „s-a referit la Taiwan Relations Act’ “, o lege adoptată de Congresul american în 1979 şi care caracterizează relaţiile dintre Statele Unite şi Taiwan, dar şi la „politica SUA/China, toate legile şi acordurile care au stabilit care este relaţia noastră”.

„Este vorba de instaurarea păcii în strâmtoarea Taiwan şi de menţinerea statu-quo-ului”, a adăugat Nancy Pelosi, lăudând, în acelaşi timp, „marea democraţie” din Taiwan cu „economia sa înfloritoare” şi „respectul pentru întreaga sa populaţie”. 

Este de așteptat ca manevrele militare ale Chinei să continue până la sfârșitul săptămânii. Taiwanul a declarat că exercițiile, care afectează șase zone de pe toate laturile Taiwanului și se apropie mai mult de insulă decât în crizele anterioare, echivalează cu o blocadă maritimă și aeriană.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending