Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua o vizită oficială în Turcia pe 19 noiembrie „pentru a revitaliza negocierile” cu Rusia, a anunțat acesta marți, relatează AFP, preluat de Agerpres. 

„Ne pregătim să revitalizăm negocierile și am dezvoltat soluții pe care le vom propune partenerilor noștri”, a declarat Zelenski, aflat în aceeași zi într-o vizită în Spania. „Să facem tot ce este posibil pentru a aduce sfârșitul războiului mai aproape este prioritatea principală a Ucrainei”, a subliniat președintele ucrainean.

Vizita vine pe fondul stagnării evidente a dialogului direct dintre Kiev și Moscova, ultima rundă publică de discuții având loc în urmă cu aproape patru luni, în ciuda eforturilor conduse de Statele Unite pentru a găsi o soluție diplomatică la războiul declanșat de invazia rusă.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, va fi de asemenea prezent la Istanbul și ar putea să se alăture discuțiilor cu Zelenski, conform unei surse anonime din Turcia. Totuși, Rusia nu va fi reprezentată la întâlnire.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „deocamdată, aceste contacte au loc fără participarea Rusiei.” „Vom aștepta informații despre ce anume va fi discutat la Istanbul”, a adăugat oficialul.

Schimbul de prizonieri, o prioritate pentru Kiev

Zelenski a subliniat că Ucraina intenționează să reactiveze procesul de schimb de prizonieri de război cu Moscova, afirmând că scopul este „să restabilim” acest mecanism și „să îi aducem pe prizonierii de război ucraineni acasă.”

Declarația vine la câteva zile după ce Rustem Umerov, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a efectuat o vizită la Istanbul pe 11 noiembrie, pentru a încerca „deblocarea” relațiilor privind schimbul de prizonieri. Deși nu a anunțat negocieri directe cu Rusia, Umerov a declarat ulterior că părțile „s-au pus de acord să activeze aranjamentele de la Istanbul” pentru eliberarea a 1.200 de ucraineni deținuți în Rusia.

Conform estimărilor, peste 2.500 de soldați ucraineni se află încă în captivitate rusă.

Anul acesta, la Istanbul, au avut loc mai multe runde de negocieri între Ucraina și Rusia, care au dus la schimbul a mii de prizonieri și repatrierea rămășițelor soldaților căzuți. Totuși, aceste discuții nu au dus la niciun progres substanțial în direcția unui acord de încetare a focului sau a unei soluții de pace mai ample.

Între timp, eforturile președintelui american Donald Trump de a intermedia un acord între Kiev și Moscova se află în impas, pe fondul refuzului președintelui rus Vladimir Putin de a face concesii sau de a se întâlni cu Zelenski. Un summit planificat la Budapesta între Trump și Putin a fost, de asemenea, anulat, după ce Washingtonul a concluzionat că Moscova nu va accepta o încetare a focului.

Kievul, sprijinit de Statele Unite și guvernele europene, a cerut o încetare a focului pe actualele linii de front. Moscova a respins propunerea și continuă să ceară ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donbas.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan anunță că Parlamentul European continuă parteneriatul cu Guvernul Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și atragerea fondurilor europene. Astăzi, 18 noiembrie, noul prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează o vizită de lucru la sediul Legislativului European din Bruxelles, alături de viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și viceprim-ministrul pentru Economie, Eugeniu Osmochescu.

„Noi, Parlamentul European, rămânem un partener ferm al Guvernului Republicii Moldova pe drumul integrării europene. Tocmai de aceea, în calitate de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Moldova, le-am transmis astăzi invitaților noștri că vom continua să insistăm pentru avansarea negocierilor de aderare, prin deschiderea negocierilor pe capitole, deoarece Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru acest pas. Uniunea Europeană trebuie să valorifice acest moment favorabil de după alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru a accelera procesul de aderare”, a punctat europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE (2028–2034). 

De asemenea, Siegfried Mureșan a subliniat că Guvernul Munteanu beneficiază de susținerea majorității absolute a Parlamentului Republicii Moldova, o majoritate pro-europeană obținută în urma alegerilor din luna septembrie: „Acest lucru îi oferă stabilitate și predictibilitate pentru continuarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană.”

Îacelași timp, Parlamentul European va  continua să sprijine Guvernul Republicii Moldova în drumul său de reforme, precum și în procesul de absorbție a fondurilor europene, inclusiv a fondurilor din Planul European de Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat luni Rezoluția 2803 (2025), prin care autorizează formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza, sub umbrela unui „Consiliu pentru Pace” (Board of Peace – BoP). Rezoluția, bazată pe Planul Cuprinzător de Pace propus de administrația Trump, a primit 13 voturi „pentru”, în timp ce China și Rusia s-au abținut.

Documentul „salută Planul Cuprinzător” în 20 de puncte, anunțat de președintele Donald Trump pe 29 septembrie, al cărui prim pas a condus la încetarea focului între Hamas și Israel la scurt timp după aceea.

#BREAKING

UN Security Council ADOPTS resolution authorizing a Board of Peace and an International Stabilization Force in #Gaza, as outlined in a United States “Comprehensive Plan to End the Gaza Conflict”.

VOTE RESULT:
In favor: 13
Against: 0
Abstain: 2 pic.twitter.com/mMFeePRfdh

— UN News (@UN_News_Centre) November 17, 2025

Textul salută, de asemenea, înființarea Consiliului pentru Pace „ca administrație de tranziție” în Gaza, însărcinată cu coordonarea eforturilor de reconstrucție. Rezoluția autorizează Consiliul pentru Pace să înființeze o Forță Internațională de Stabilizare „care să fie desfășurată sub un comandament unificat, acceptabil pentru Consiliu.”

Statele care vor contribui cu personal militar vor face acest lucru „în strânsă consultare și cooperare cu Egiptul și Israelul.”

© UN Photo

După vot, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a mulțumit statelor din Consiliul de Securitate pentru sprijinul „în trasarea unui nou drum în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni și pentru toți oamenii din regiune.”

Conform acestuia, rezoluția reprezintă „un alt pas semnificativ către o Gaza stabilă, capabilă să prospere și un mediu care va permite Israelului să trăiască în siguranță.”

El a adăugat că ISF „va stabiliza mediul de securitate, va sprijini demilitarizarea Gazei, va demonta infrastructura teroristă, va contribui la dezarmare și va menține siguranța civililor palestinieni.”

Într-o postare pe Truth Social, președintele Donald Trump a afirmat că votul „va rămâne în istorie drept una dintre cele mai mari realizări din istoria Organizației Națiunilor Unite.” Liderul de la Casa Albă a mai precizat că numele membrilor Consiliului pentru Pace, pe care îl va prezida chiar el, vor fi anunțate în săptămânile următoare, împreună cu „multe alte anunțuri interesante.”

Pe de altă parte, ambasadorul rus la ONU Vasily Nebenzya a explicat motivul pentru abținerea Rusiei la vot: „Consiliul oferă, în esență, binecuvântarea unei inițiative americane pe baza promisiunilor Washingtonului.”

El a mai avertizat că rezoluția conferă „control complet asupra Fâșiei Gaza Consiliului pentru Pace și Forței Internaționale de Stabilizare, despre ale căror modalități de operare nu știm încă nimic.”

În ciuda votului pozitiv, numeroase provocări persistă, notează Politico.

Indonezia, Azerbaidjan, Pakistan și Turcia și-au exprimat interesul pentru a contribui cu trupe, însă Israelul se opune participării militarilor din Turcia și Pakistan.

De asemenea, planul de pace propus de administrația Trump prevede dezarmarea Hamas și o guvernare fără implicarea acestei grupări, însă Hamas și-a restabilit controlul asupra Gazei, inclusiv asupra forțelor de securitate locale.

Conform Politico, administrația americană este îngrijorată că acordul de pace Israel-Hamas ar putea eșua din cauza dificultăților de implementare a prevederilor sale-cheie.

SUA au înființat deja un Centru de Coordonare Civil-Militară în sudul Israelului pentru monitorizarea încetării focului, în vigoare de o lună.

Președintele Trump îl va primi marți la Casa Albă pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Regatul este așteptat să joace un rol central în finanțarea reconstrucției Gazei, însă Riadul insistă că nu poate merge înainte cu normalizarea relațiilor cu Israelul fără o „perspectivă clară” pentru formarea unui stat palestinian independent.

În acest sens, planul de pace prevede „o cale credibilă către autodeterminarea și statutul de stat al palestinienilor”,  dar numai după progrese substanțiale în reconstrucția Gazei și reformarea Autorității Palestiniene.