Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Guvernul discută vineri despre impactul pe care războiul din Ucraina l-a avut asupra bugetului de stat al României, pentru a transmite ulterior datele Comisiei Europene.
„Trebuie să discutăm astăzi, cu cifre clare, şi deja le avem, despre impactul pe care războiul din Ucraina l-a provocat bugetului de stat. Am analizat acest aspect şi la Bruxelles, săptămâna trecută, iar oficialii europeni înţeleg situaţia României şi aşteaptă să le trimitem date actualizate în acest sens”, a spus premierul, la începutul şedinţei de Guvern.
După prima sa vizită la Bruxelles, în calitate de premier, la începutul lunii septembrie, Marcel Ciolacu a declarat că Executivul european s-a arătat flexibil în ceea ce privește negocierea unei noi ținte de deficit bugetar pentru România ținând cont de contextul geopolitic actual și de implicațiile acestuia, precum și de rolul țării în sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova ca stat aflat în prima linie.
Acesta a explicat că „în urma efortului României de a susţine Republica Moldova şi Ucraina, şi ca ţară cu cea mai lungă graniţă aceasta din urmă, aflată într-un conflict armat cu Rusia, avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina”. „Comisia a înţeles tot acest context și este argumentul principal, pentru că sunt ferm convins că dumneavoastră cunoașteți faptul că România este într-un acord de deficit excesiv după ce o guvernare şi un anumit prim-ministru, de altfel filosof, au adus România la un deficit de 9,2% şi suntem singurul stat european care suntem sub acord cu Comisia Europeană în ceea ce privește descreșterea deficitului bugetar către 3% din PIB conform acordului de la Maastricht”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai precizat că o decizie a Consiliului cu privire la majorarea deficitului pe care România și l-a asumat va veni „categoric înainte de sfârșitul anului”. Însă, a adăugat, acesta, flexibilitatea urmează o regulă de bază și anume, că România „nu poate încheia anul cu un deficit mai mare de 6,2% din PIB și nici nu poate veni cu un deficit micșorat cu mai puțin de 0,5%”.
