COMISIA EUROPEANA
Marcel Ciolacu o propune oficial pe Roxana Mînzatu pentru poziția de comisar european: Ursula von der Leyen a avut deja duminică interviul cu Roxana Mînzatu, vom avea un portofoliu relevant
Published
1 month agoon
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României în persoana Roxanei Mînzatu, europarlamentar PSD și fost ministru al fondurilor europene în 2019.
Întrebat, înainte de şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD dacă a trimis propunerea de comisar european la Bruxelles, Ciolacu a spus: “Am vorbit cu şefa Comisiei Europene. După şedinţa de partid o să merg la Guvern şi o să trimit propunerea”.
Într-o conferință de presă ulterioară ședinței conducerii formațiunii social-democrate, premierul a precizat că Roxana Mînzatu a avut duminică un interviu de peste o oră cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, discuție în urma căreia șefa executivului european a fost mulțumită.
”Am discuții cu președinta Comisiei Europene despre portofoliul României. Va fi un portofoliu relevant, urmează să îl anunțe președinta Comisiei Europene. Nu numește un comisar până nu are un interviu cu respectiva persoană. Acest interviu a avut loc duminică între Roxana Mînzatu și președinta Comisiei. Dna președinte nu a avut decât cuvinte de laudă la adresa Roxanei Mînzatu. Are un CV profesional impresionant, chiar dacă nu are un CV politic”, a spus premierul Ciolacu.
Opțiunea inițială a premierului Marcel Ciolacu a fost vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, susținut și de social-democrații germani și europeni, însă acesta nu a mai fost propus oficial în contextul solicitărilor de la Bruxelles pentru un echilibru de gen la nivelul Comisiei Europene.
De la aderarea la UE, în 2007, România a avut patru comisari europeni: Leonard Orban (2007-2010), Dacian Cioloș (2010-2014), Corina Crețu (2014-2019) și Adina Vălean (2019-2024).
Cine este Roxana Mînzatu?
Roxana Mînzatu este europarlamentar român ales la alegerile din iunie 2024 pe listele Partidului Social Democrat.
Din ianuarie 2022 și până în iulie 2024 a fost secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Evaluarea și Monitorizarea Integrată a Programelor Finanțate din Fonduri Publice și Europene.
A fost deputat PSD între 2016 și 2020 iar în 2019 a fost ministra a fondurilor europene.
În 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, responsabilă cu reforma sistemului achizițiilor publice iar din septembrie 2015 a condus Agenția Națională pentru Achiziții Publice, până în ianuarie 2016.
În 2009 a fost subprefect al județului Brașov iar între 2004 – 2008 și 2011 – 20212 a fost consilier județean PSD în Consiliul Județean Brașov.
Roxana Mînzatu deține o experiența profesională, publică și privată, de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene în România, carieră începută ca și euroconsilier (consilier de integrare) în Ministerul Integrării Europene, în martie 2004.
Printre domeniile prioritare susținute se numără antreprenoriatului și sprijinirea start-up-urilor și a IMM-urilor, inclusiv prin implicarea în designul unor scheme de finanțare precum Start Up Nation, promovarea femeilor, atât în viața publică cât și în antreprenoriat, abordarea integrată a finanțării publice în sectorul apei și canalizării, industria apei ca proiect de țară.
Este membru al Partidului Social Democrat din anul 2000.
Cum arată șantierul în lucru numit “Comisia vdL 2.0” din perspectivă politică și a parității de gen? 13 comisari PPE, 5 Renew Europe, 4 S&D/ nouă comisari femei din 27
Nominalizarea din partea României, dar și cea din partea Italiei, lasă Belgia în postura de ultima țară care nu și-a nominalizat un comisar, un stat membru frământat de o criză politică și unde bătălia pentru un mandat în Comisia Europeană s-ar putea da între actualul comisar Didier Reynders, fostul prim-ministru și ministru de externe Sophie Wilmes ministrul de externe Hadja Lahbib și ministrul sănătății Frank Vandenbroucke.
Radiografia nominalizărilor pentru următoarea Comisie arată că din cele 26 de propuneri, șase state îi propun pe actualii ocupanți ai poziției de comisar din executivul european.
Slovacia, Olanda, Croația, Letonia, Ungaria și Franța sunt țările care au optat să-i propună pe actualii comisari – Maros Sefcovic, Wopke Hoekstra, Dubravka Suica, Valdis Dombrovskis, Oliver Varhelyi și Thierry Breton – pentru un nou mandat.
Statele care și-au mai nominalizat candidați pentru poziția de membru al Comisiei Europene sunt: Austria (Magnus Brunner), Bulgaria (Ekaterina Zaharieva și Julian Popov), Cehia (Josef Sikela), Cipru (Costas Kadis), Danemarca (Dan Jorgensen), Grecia (Apostolos Tzitzikostas), Finlanda (Henna Virkkunen), Irlanda (Michael McGrath), Italia (Raffaelle Fito), Lituania (Andrius Kubilius), Luxemburg (Christophe Hansen), Malta (Glenn Micallef), Polonia (Piotr Serafin), Portugalia (Maria Luis Albuquerque), România (Roxana Mînzatu), Slovenia (Tomaz Vesel), Spania (Teresa Ribera) și Suedia (Jessika Roswall).
De asemenea, doar nouă dintre propuneri sunt femei, dintre care două sunt Ursula von der Leyen (Germania) și Kaja Kallas (Estonia), aceasta din urmă fiind nominalizată pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Spre comparație, prima Comisie condusă de von der Leyen, 2019-2024, are în componența sa 14 bărbați și 13 femei.
În afară de Germania și Estonia, unde numirile lui von der Leyen și Kallas au fost determinate de acordul din cadrul Consiliului European, țările care au mai propus femei în viitoarea Comisie Europeană sunt Bulgaria, Croația, Finlanda, Portugalia, România, Spania, Suedia.
Din perspectivă politică, social-democrații europeni și-au manifestat frustrarea, deoarece Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene din luna iunie, este pe cale să obțină 13 poziții de comisar european, inclusiv postul de președinte prin Ursula von der Leyen (Germania).
Țările (13) care propun candidați PPE sunt: Austria, Bulgaria (care propune și un candidat Renew Europe), Croația, Finlanda, Germania (prin von der Leyen) Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia.
Statele UE (4) care propun candidați PES sunt: Danemarca, România, Slovacia, Spania.
Statele membre (5) care au avansat propuneri din partea grupului liberal Renew Europe sunt: Bulgaria, Estonia (prin Kallas), Franța, Irlanda și Slovenia.
Candidatul din partea Ciprului, Cehiei și Maltei nu au afiliere politică menționată în prezent, în vreme ce candidatul Italiei vine din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, iar comisarul din partea Ungariei este arondat politic grupului de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa al premierului maghiar Viktor Orban.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” și “priorități diferite”
Taxarea importurilor de mașini electrice chinezești divizează UE: După Germania și Spania, Ungaria avertizează în legătură cu declanșarea unui război economic și comercial cu China
Marcel Ciolacu, întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău: România va continua să sprijine fără echivoc parcursul european al R. Moldova
România obține la CJUE anularea prevederii din Pachetul Mobilitate I privind obligația întoarcerii la sediu a vehiculelor de transport rutier la 8 săptămâni
Lumea devine din ce în ce mai divizată, iar ”Ucraina de astăzi ar putea prefigura Asia de Est de mâine”, atrage atenția noul premier al Japoniei, care sprijină crearea unei alianțe militare regionale
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China
Published
5 hours agoon
October 4, 2024By
Teodora IonPropunerea Comisiei Europene de a impune tarife suplimentare asupra importurilor de mașini electrice din China de până la 35,3% a obținut sprijinul necesar din partea statelor membre, fapt ce ar putea pune Uniunea Europeană pe o traiectorie comercială conflictuală cu gigantul asiatic, conform Deutsche Welle.
Potrivit Politico Europe care citează diplomați familiarizați cu dosarul, în cadrul Comitetul pentru instrumentele de apărare comercială, zece țări au votat în favoarea acestor taxe, cinci au votat împotrivă, în vreme ce 12 s-au abținut.
Germania, cea mai mare economie a blocului european și un important producător de automobile, a exprimat obiecții ferme, temându-se că tarifele ar putea afecta producătorii săi de automobile, care se bazează în mare măsură pe piața chineză. Producătorul auto german Volkswagen a criticat tarifele, numindu-le ”abordarea greșită”.
Berlinului i se alătură Spania care, prin ministrul său al economiei, Carlos Cuerpo, i-a scris vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, solicitând ca negocierile să rămână deschise după vot, în loc să se impună tarife vamale. Ungaria s-au arătat în trecut împotriva tarifelor propuse.
Țări precum Franța, Italia, Grecia și Polonia au indicat în trecut că vor sprijini tarifele.
Cum puteau fi amendate tarifele propuse de Comisia Europeană?
Era nevoie de o majoritate calificată de 15 state membre UE, reprezentând 65% din populaţia blocului european, care să voteze împotriva acestor măsuri pentru ca ele să fie revizuite. Specialiștii din cele 27 de țări membre UE nu au făcut front comun nici în favoarea, nici împotriva taxelor.
Aceasta înseamnă că, în conformitate cu regulile procedurale, comitetul nu a emis ”niciun aviz” cu privire la planurile Comisiei Europene, au declarat cinci diplomați UE, cărora li s-a acordat anonimatul din cauza caracterului sensibil al problemei.
Așadar, executivul european este liber să decidă cu privire la pașii următori.
Tarifele variază de la 7,8% pentru companiile străine precum Tesla, care produc vehicule în China, până la 35,3% pentru companiile chineze care nu ar fi cooperat în timpul anchetei antisubvenții deschise în urmă cu un an de Comisia Europeană. Aceste tarife se adaugă la taxa de import standard de 10 % a UE pentru autovehicule.
Comisia Europeană a anunțat printr-un comunicat că va publica textul juridic al taxelor înainte de 30 octombrie, când executivul este obligat prin lege să finalizeze ancheta. Acestea ar intra în vigoare în ziua următoare.
UE se alătură astfel Statelor Unite și Canadei, țări care au impus, la rândul lor, tarife suplimentare, dar de 100%, vehiculelor electrice importante din China.
COMISIA EUROPEANA
Ungaria, trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza legii sale privind apărarea suveranității
Published
1 day agoon
October 3, 2024Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că Legea privind „apărarea suveranității” adoptată de această țară încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.
Legea instituie un „Birou pentru apărarea suveranității”, care are atribuții de investigare a activităților suspectate că ar servi intereselor altor state sau organizații străine și care ar putea periclita suveranitatea Ungariei. Printre altele, legea vizează organizațiile finanțate din surse externe, suspectate că ar putea influența rezultatele alegerilor sau voința alegătorilor.
În februarie 2024, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, exprimându-și preocupările legate de această lege. Răspunsul nesatisfăcător al Ungariei a dus la emiterea unui aviz motivat în mai 2024, în care Comisia și-a reiterat criticile. Printre deficiențele semnalate se numără încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, libertatea de exprimare și asociere, precum și libertăți fundamentale ale pieței interne și reglementările privind protecția datelor.
Comisia consideră că Legea privind apărarea suveranității afectează în mod disproporționat societatea civilă, mass-media și jurnaliștii, conferind „Biroului pentru apărarea suveranității” puteri extinse și discreționare în desfășurarea investigațiilor. Acest birou poate accesa informații sensibile și poate impune publicitatea investigațiilor sale, ceea ce ar putea avea un efect de stigmatizare asupra entităților vizate.
Autoritățile ungare au respins criticile Comisiei, susținând că legea este necesară pentru protejarea suveranității naționale, însă Comisia, după o evaluare atentă, a concluzionat că majoritatea deficiențelor semnalate nu au fost soluționate.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană propune amânarea cu un an a aplicării normelor europene privind produsele asociate cu defrișările, ca răspuns la solicitările partenerilor mondiali
Published
1 day agoon
October 3, 2024By
Teodora IonComisia publică astăzi documente de orientare suplimentare și un cadru de cooperare internațională consolidat pentru a sprijini părțile interesate la nivel mondial, statele membre și țările terțe în pregătirile lor pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE privind produsele asociate cu defrișările.
Anunțul vine după feedback-ul primit de Comisia Europeană de la partenerii internaționali cu privire la stadiul pregătirii acestora.
Așadar, instituția propune să acorde părților interesate timp suplimentar pentru a se pregăti.
Dacă va fi aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, legea va deveni aplicabilă la 30 decembrie 2025 pentru întreprinderile mari și la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici.
Întrucât toate instrumentele de punere în aplicare sunt pregătite din punct de vedere tehnic, cele 12 luni suplimentare pot servi ca perioadă de adaptare pentru a asigura o punere în aplicare adecvată și eficientă.
Orientările prezentate vor oferi un plus de claritate întreprinderilor și autorităților de punere în aplicare pentru a facilita aplicarea normelor, venind în completarea sprijinului continuu acordat de Comisie părților interesate de la adoptarea legii.
În același timp, Comisia recunoaște că, cu trei luni înainte de data prevăzută pentru punerea în aplicare, mai mulți parteneri mondiali și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la gradul lor de pregătire, cel mai recent în timpul săptămânii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York.
În plus, stadiul pregătirilor în rândul părților interesate din Europa este, de asemenea, inegal. În timp ce mulți se așteaptă să fie gata la timp, datorită pregătirilor intensive, alții și-au exprimat îngrijorarea.
Având în vedere caracterul inedit al EUDR, calendarul rapid și varietatea părților interesate internaționale implicate, Comisia consideră că o perioadă suplimentară de 12 luni pentru introducerea treptată a sistemului este o soluție echilibrată pentru a sprijini operatorii din întreaga lume să asigure o punere în aplicare fără probleme încă de la început.
Prin acest pas, Comisia urmărește să ofere certitudine cu privire la calea de urmat și să asigure succesul EUDR, ceea ce este extrem de important pentru a aborda contribuția UE la problema globală presantă a defrișărilor. Propunerea de prelungire nu pune în niciun fel sub semnul întrebării obiectivele sau fondul legislației, astfel cum au convenit colegiuitorii UE.
Orientări suplimentare pentru o punere în aplicare eficace și pragmatică
Documentele de orientare prezentate astăzi confirmă angajamentul Comisiei de a oferi o referință la eforturile de colaborare recente, implicând părțile interesate și autoritățile competente, pentru a contribui la asigurarea unei interpretări uniforme a legislației.
Domeniile-cheie acoperite includ detalii privind funcționalitățile sistemului de informații, actualizări privind sancțiunile și clarificări privind definițiile critice, cum ar fi „degradarea pădurilor”, „operatorul” în domeniul de aplicare al legii și „introducerea pe piață”. Există, de asemenea, orientări suplimentare privind obligațiile de trasabilitate.
Orientările sunt împărțite în 11 capitole care acoperă o gamă variată de aspecte, cum ar fi cerințele de legalitate, calendarul de aplicare, utilizarea agricolă și clarificările privind definiția produsului. Toate acestea sunt susținute de scenarii tangibile.
Microîntreprinderile și întreprinderile mici beneficiază de un regim mai puțin strict, care este, de asemenea, detaliat pe o nouă pagină web dedicată.
Informațiile destinate publicului larg de pe site-ul Comisiei au fost, de asemenea, actualizate și reorganizate pentru a fi mai ușor de înțeles de către toți.
Conform metodologiei aplicate, marea majoritate a țărilor din întreaga lume vor fi clasificate drept „cu risc scăzut”. Acest lucru va oferi ocazia de a concentra eforturile colective acolo unde provocările legate de defrișări sunt mai acute.
Pentru a contribui la asigurarea unei puneri în aplicare fără probleme la nivel mondial, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă prezintă un cadru strategic pentru angajamentul de cooperare internațională referitor la Regulamentul UE privind defrișările.
Acesta identifică cinci domenii prioritare de acțiune, cum ar fi sprijinirea micilor fermieri, opt principii-cheie, cum ar fi o abordare axată pe drepturile omului, și mai multe instrumente de punere în aplicare, inclusiv dialogul și finanțarea.
Acest cadru cuprinzător va urmări să promoveze o tranziție justă și favorabilă incluziunii către lanțuri de aprovizionare agricole care nu implică defrișări, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În timp ce UE va intensifica dialogul și va sprijini și mai mult, succesul parteneriatului se va baza, de asemenea, pe angajamentul partenerilor UE de a îndeplini obiectivele globale de stopare a defrișărilor.
Finalizarea sistemului informatic dedicat
Sistemul de informații în care întreprinderile își vor înregistra declarațiile privind diligența necesară este pregătit să accepte înregistrări la începutul lunii noiembrie și să funcționeze pe deplin în decembrie. Operatorii și comercianții vor putea să se înregistreze și să depună declarații privind diligența necesară chiar înainte de intrarea în vigoare a legii.
De la testarea-pilot a sistemului cu 100 de întreprinderi, efectuată în ianuarie, Comisia a pus în aplicare mai multe măsuri suplimentare, printre care:
- Crearea unui punct unic de contact pentru sprijinul IT destinat părților interesate
- dezvoltarea unei interfețe care să permită conectarea de la mașină la mașină la sistem, fără a fi necesară introducerea manuală a datelor; peste 250 de părți interesate din sectorul privat dezvoltă această caracteristică de partea lor
- Sprijin pentru testarea fișierelor de geolocalizare ale părților interesate și furnizarea de feedback
- Videoclipuri și instrucțiuni de utilizare multilingve detaliate despre sistem
- Formarea părților interesate: prima sesiune a avut loc la Bruxelles, la 25 septembrie, iar formarea online va avea loc începând cu a doua jumătate a lunii octombrie.
În urma acțiunilor anunțate, Comisia Europeană consideră că vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru o punere în aplicare fără probleme:
- Documentele de orientare suplimentare prezentate vor completa sprijinul considerabil de care dispun producătorii, organizațiile comerciale și țările partenere în pregătirile lor pentru punerea în aplicare a regulamentului, în timp ce Comisia își menține angajamentul de a continua dialogul și implicarea, după caz.
- Întreprinderile și alte părți interesate sunt invitate să își finalizeze conexiunile, testarea și formarea pentru utilizarea sistemului informatic.
- Comisia intensifică dialogurile cu majoritatea țărilor vizate, care vor contribui la finalizarea rapidă a sistemului de analiză comparativă la nivel de țară prin intermediul unei propuneri de act de punere în aplicare până la 30 iunie 2025.
- Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte propunerea privind prelungirea perioadei de punere în aplicare până la sfârșitul anului.
Concrete & Design Solutions
Raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” și “priorități diferite”
Taxarea importurilor de mașini electrice chinezești divizează UE: După Germania și Spania, Ungaria avertizează în legătură cu declanșarea unui război economic și comercial cu China
Marcel Ciolacu, întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău: România va continua să sprijine fără echivoc parcursul european al R. Moldova
România ajută cu produse alimentare populația civilă din Liban
România obține la CJUE anularea prevederii din Pachetul Mobilitate I privind obligația întoarcerii la sediu a vehiculelor de transport rutier la 8 săptămâni
Lumea devine din ce în ce mai divizată, iar ”Ucraina de astăzi ar putea prefigura Asia de Est de mâine”, atrage atenția noul premier al Japoniei, care sprijină crearea unei alianțe militare regionale
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
ICI București este prezent la RePatriot Summit 2024 pentru a facilita accesul antreprenorilor la cele mai noi tehnologii și soluții digitale
Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China
Maia Sandu a discutat cu Giorgia Meloni: Italia ne susține ferm pe drumul nostru european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
UE ia în considerare o nouă tranșă de asistență pentru Liban, denunțând încălcarea suveranității acestuia de către Israel
Oficial: România îndeplinește începând de astăzi toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, anunță ambasadorul României în SUA
Ministrul Apărării subliniază necesitatea de „tineri militari cât mai bine pregătiți și motivați pentru provocările viitorului mediu de securitate”
Trending
- ONU1 week ago
Un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală. Joe Biden, pentru ultima oară la tribuna ONU: Oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Războiul din Ucraina și integrarea europeană – impactul asupra separatismului nistrean
- U.E.4 days ago
Virajul electoral al Austriei: În premieră după 1945, un partid de extremă-dreaptă anti-migrație și cu rădăcini în nazism câștigă alegerile. Quo vadis “Schengen terestru” pentru România?
- CONSILIUL DE SECURITATE1 week ago
Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul britanic de externe, discurs vehement îndreptat către Putin: Imperialismul? Îl recunosc când îl văd. Invazia voastră este pentru a vă extinde statul mafiot într-un imperiu mafiot
- EDITORIALE4 days ago
Iulian Chifu: America și Lumea – izolaționism versus leadership în viziunea Condoleezzei Rice