Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României în persoana Roxanei Mînzatu, europarlamentar PSD și fost ministru al fondurilor europene în 2019.
Întrebat, înainte de şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD dacă a trimis propunerea de comisar european la Bruxelles, Ciolacu a spus: “Am vorbit cu şefa Comisiei Europene. După şedinţa de partid o să merg la Guvern şi o să trimit propunerea”.
Într-o conferință de presă ulterioară ședinței conducerii formațiunii social-democrate, premierul a precizat că Roxana Mînzatu a avut duminică un interviu de peste o oră cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, discuție în urma căreia șefa executivului european a fost mulțumită.
”Am discuții cu președinta Comisiei Europene despre portofoliul României. Va fi un portofoliu relevant, urmează să îl anunțe președinta Comisiei Europene. Nu numește un comisar până nu are un interviu cu respectiva persoană. Acest interviu a avut loc duminică între Roxana Mînzatu și președinta Comisiei. Dna președinte nu a avut decât cuvinte de laudă la adresa Roxanei Mînzatu. Are un CV profesional impresionant, chiar dacă nu are un CV politic”, a spus premierul Ciolacu.
Opțiunea inițială a premierului Marcel Ciolacu a fost vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, susținut și de social-democrații germani și europeni, însă acesta nu a mai fost propus oficial în contextul solicitărilor de la Bruxelles pentru un echilibru de gen la nivelul Comisiei Europene.
De la aderarea la UE, în 2007, România a avut patru comisari europeni: Leonard Orban (2007-2010), Dacian Cioloș (2010-2014), Corina Crețu (2014-2019) și Adina Vălean (2019-2024).
Cine este Roxana Mînzatu?

Roxana Mînzatu este europarlamentar român ales la alegerile din iunie 2024 pe listele Partidului Social Democrat.
Din ianuarie 2022 și până în iulie 2024 a fost secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Evaluarea și Monitorizarea Integrată a Programelor Finanțate din Fonduri Publice și Europene.
A fost deputat PSD între 2016 și 2020 iar în 2019 a fost ministra a fondurilor europene.
În 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, responsabilă cu reforma sistemului achizițiilor publice iar din septembrie 2015 a condus Agenția Națională pentru Achiziții Publice, până în ianuarie 2016.
În 2009 a fost subprefect al județului Brașov iar între 2004 – 2008 și 2011 – 20212 a fost consilier județean PSD în Consiliul Județean Brașov.
Roxana Mînzatu deține o experiența profesională, publică și privată, de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene în România, carieră începută ca și euroconsilier (consilier de integrare) în Ministerul Integrării Europene, în martie 2004.
Printre domeniile prioritare susținute se numără antreprenoriatului și sprijinirea start-up-urilor și a IMM-urilor, inclusiv prin implicarea în designul unor scheme de finanțare precum Start Up Nation, promovarea femeilor, atât în viața publică cât și în antreprenoriat, abordarea integrată a finanțării publice în sectorul apei și canalizării, industria apei ca proiect de țară.
Este membru al Partidului Social Democrat din anul 2000.
Cum arată șantierul în lucru numit “Comisia vdL 2.0” din perspectivă politică și a parității de gen? 13 comisari PPE, 5 Renew Europe, 4 S&D/ nouă comisari femei din 27
Nominalizarea din partea României, dar și cea din partea Italiei, lasă Belgia în postura de ultima țară care nu și-a nominalizat un comisar, un stat membru frământat de o criză politică și unde bătălia pentru un mandat în Comisia Europeană s-ar putea da între actualul comisar Didier Reynders, fostul prim-ministru și ministru de externe Sophie Wilmes ministrul de externe Hadja Lahbib și ministrul sănătății Frank Vandenbroucke.
Radiografia nominalizărilor pentru următoarea Comisie arată că din cele 26 de propuneri, șase state îi propun pe actualii ocupanți ai poziției de comisar din executivul european.
Slovacia, Olanda, Croația, Letonia, Ungaria și Franța sunt țările care au optat să-i propună pe actualii comisari – Maros Sefcovic, Wopke Hoekstra, Dubravka Suica, Valdis Dombrovskis, Oliver Varhelyi și Thierry Breton – pentru un nou mandat.
Statele care și-au mai nominalizat candidați pentru poziția de membru al Comisiei Europene sunt: Austria (Magnus Brunner), Bulgaria (Ekaterina Zaharieva și Julian Popov), Cehia (Josef Sikela), Cipru (Costas Kadis), Danemarca (Dan Jorgensen), Grecia (Apostolos Tzitzikostas), Finlanda (Henna Virkkunen), Irlanda (Michael McGrath), Italia (Raffaelle Fito), Lituania (Andrius Kubilius), Luxemburg (Christophe Hansen), Malta (Glenn Micallef), Polonia (Piotr Serafin), Portugalia (Maria Luis Albuquerque), România (Roxana Mînzatu), Slovenia (Tomaz Vesel), Spania (Teresa Ribera) și Suedia (Jessika Roswall).
De asemenea, doar nouă dintre propuneri sunt femei, dintre care două sunt Ursula von der Leyen (Germania) și Kaja Kallas (Estonia), aceasta din urmă fiind nominalizată pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Spre comparație, prima Comisie condusă de von der Leyen, 2019-2024, are în componența sa 14 bărbați și 13 femei.
În afară de Germania și Estonia, unde numirile lui von der Leyen și Kallas au fost determinate de acordul din cadrul Consiliului European, țările care au mai propus femei în viitoarea Comisie Europeană sunt Bulgaria, Croația, Finlanda, Portugalia, România, Spania, Suedia.
Din perspectivă politică, social-democrații europeni și-au manifestat frustrarea, deoarece Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene din luna iunie, este pe cale să obțină 13 poziții de comisar european, inclusiv postul de președinte prin Ursula von der Leyen (Germania).
Țările (13) care propun candidați PPE sunt: Austria, Bulgaria (care propune și un candidat Renew Europe), Croația, Finlanda, Germania (prin von der Leyen) Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia.
Statele UE (4) care propun candidați PES sunt: Danemarca, România, Slovacia, Spania.
Statele membre (5) care au avansat propuneri din partea grupului liberal Renew Europe sunt: Bulgaria, Estonia (prin Kallas), Franța, Irlanda și Slovenia.
Candidatul din partea Ciprului, Cehiei și Maltei nu au afiliere politică menționată în prezent, în vreme ce candidatul Italiei vine din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, iar comisarul din partea Ungariei este arondat politic grupului de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa al premierului maghiar Viktor Orban.





