Corespondență din Bruxelles
Liderii care au influențat cel mai mult evoluția negocierilor maraton privind șefii principalelor instituții UE de la Consiliul European convocat duminică, desfășurat până luni și convocat din nou pentru marți – Angela Merkel, Emamnuel Macron, Mark Rutte, Giuseppe Conte sau Andrej Plenkovic – au făcut declarații, la finalul summitului încheiat cu un eșec, care nu conturează în mod clar premisele favorabile unui acord pentru ziua de marți.
Cancelarul german a sugerat că va fi ”complicat” să se ajungă la un acord mâine, însă a precizat că ”prin bunăvoință, acest lucru este posibil”.
De asemenea, Angela Merkel a precizat că liderii au dorit să ”găsească un consens” și s-a arătat nemulțumită de o eventuală decizie atinsă printr-o majoritate la limită, formată din 21 din cele 28 de țări și reprezentând 65% din populația UE.
La rândul lui, președintele francez a salutat ”coordonarea strânsă pe care am avut-o cu cancelarul Merkel”, însă s-a arătat dezamăgit că ”eșecul este legat de diviziunile și ambițiile personale care nu au ce căuta la masa” Consiliului.
”Am încheiat ziua cu ceea ce putem numi un eșec. Este o imagine negativă pe care o dăm Europei, nimeni nu poate fi mulțumit cu ce s-a întâmplat după atâtea ore”, a completat Macron, dând vina pe liderii PPE.
”Acest eșec este al divizării politice în cadrul PPE care a marcat disensiunile multor lideri și diviziunea geografică în cadrul Consiliului și au dus la decizia de a ne reîntâlni mâine”, a mai spus președintele francez.
Între liderii PPE care s-au opus soluției cunoscute drept ”planul de la Osaka” dintre Germania, Franța, Spania și Olanda și care prevede propulsarea lui Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene s-a numărat premierul Croației Andrej Plenkovic.
Plenkovic a precizat că nu a existat niciun vot și nu există o numărătoare a țărilor care sunt împotriva lui Frans Timmermans, și a arătat că după peste 15 ore de negocieri ”totul rămâne deschis”.
Premierul croat, alături de omologii din Letonia și Irlanda și de președintele Klaus Iohannis au avut mai multe întâlniri la nivelul liderilor PPE cu Angela Merkel, dar și cu președintele Consiliului European, în condițiile în care liderii naționali afiliați popularilor europeni nu au agreat planul negociat la Osaka și au dat un semnal de unitate că nu pot fi de acord ca președinția Comisiei Europene să revină social-democraților.
Un alt lider predispus să se opună numirii lui Frans Timmermans a fost prim-ministrul italian Giuseppe Conte, el însuși manifestându-se critic față de pachetul discutat la Osaka.
”În jur de 10-11 țări” se opun acestui pachet, a spus Conte, arătând că Italia nu are o problemă cu candidatul socialiștilor la președinția Comisiei Europene, Frans Timmermans, ci cu metoda unui ”pachet născut în altă parte”.
Premierul olandez Mark Rutte s-a arătat din nou copleșit de prezentarea mai multor nume pentru șefia instituțiilor UE și a spus că liderii s-au aflat ”foarte aproape” de un compromis, dar care în formatul UE-28 a dispărut.
La fel ca Emmanuel Macron, Rutte a spus că există ”multe discuții în cadrul PPE, care nu se află pe aceeași lungime de undă”.
O frustrare ridicată a manifestat și premierul social-democrat portughez Antonio Costa, care a apreciat hotărârea cancelarului german Angela Merkel în a găsi soluție, însă aceasta ”nu a primit sprijinul necesar în propria familie politică”.
Președintele Consiliului European Donald Tusk a decis să suspende lucrările summitului european de la Bruxelles care a început duminică și a continuat până luni la prânz, fără ca liderii europeni să ia o decizie privind numirile în funcțiile de conducere ale UE.
Potrivit unui anunț al purtătorului său de cuvânt, Tusk a convocat o nouă reuniune a Consiliului European pentru marți, 2 iulie, cu începere de la ora 11:00.
Anunțul lui Tusk a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.
Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.
Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.
Puteți citi pe larg despre negocierile pentru funcțiile de top din UE aici.
