Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Marii lideri europeni, dezamăgiți de eșecul negocierilor: Angela Merkel face apel la bunăvoința colegilor din PPE, iar Emmanuel Macron dă vina pe liderii popularilor europeni

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Liderii care au influențat cel mai mult evoluția negocierilor maraton privind șefii principalelor instituții UE de la Consiliul European convocat duminică, desfășurat până luni și convocat din nou pentru marți – Angela Merkel, Emamnuel Macron, Mark Rutte, Giuseppe Conte sau Andrej Plenkovic – au făcut declarații, la finalul summitului încheiat cu un eșec, care nu conturează în mod clar premisele favorabile unui acord pentru ziua de marți.

Cancelarul german a sugerat că va fi ”complicat” să se ajungă la un acord mâine, însă a precizat că ”prin bunăvoință, acest lucru este posibil”.

De asemenea, Angela Merkel a precizat că liderii au dorit să ”găsească un consens” și s-a arătat nemulțumită de o eventuală decizie atinsă printr-o majoritate la limită, formată din 21 din cele 28 de țări și reprezentând 65% din populația UE.

La rândul lui, președintele francez a salutat ”coordonarea strânsă pe care am avut-o cu cancelarul Merkel”, însă s-a arătat dezamăgit că ”eșecul este legat de diviziunile și ambițiile personale care nu au ce căuta la masa” Consiliului.

”Am încheiat ziua cu ceea ce putem numi un eșec. Este o imagine negativă pe care o dăm Europei, nimeni nu poate fi mulțumit cu ce s-a întâmplat după atâtea ore”, a completat Macron, dând vina pe liderii PPE.

Acest eșec este al divizării politice în cadrul PPE care a marcat disensiunile multor lideri și diviziunea geografică în cadrul Consiliului și au dus la decizia de a ne reîntâlni mâine”, a mai spus președintele francez.

Între liderii PPE care s-au opus soluției cunoscute drept ”planul de la Osaka” dintre Germania, Franța, Spania și Olanda și care prevede propulsarea lui Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene s-a numărat premierul Croației Andrej Plenkovic.

Plenkovic a precizat că nu a existat niciun vot și nu există o numărătoare a țărilor care sunt împotriva lui Frans Timmermans, și a arătat că după peste 15 ore de negocieri ”totul rămâne deschis”.

Premierul croat, alături de omologii din Letonia și Irlanda și de președintele Klaus Iohannis au avut mai multe întâlniri la nivelul liderilor PPE cu Angela Merkel, dar și cu președintele Consiliului European, în condițiile în care liderii naționali afiliați popularilor europeni nu au agreat planul negociat la Osaka și au dat un semnal de unitate că nu pot fi de acord ca președinția Comisiei Europene să revină social-democraților.

Un alt lider predispus să se opună numirii lui Frans Timmermans a fost prim-ministrul italian Giuseppe Conte, el însuși manifestându-se critic față de pachetul discutat la Osaka.

”În jur de 10-11 țări” se opun acestui pachet, a spus Conte, arătând că Italia nu are o problemă cu candidatul socialiștilor la președinția Comisiei Europene, Frans Timmermans, ci cu metoda unui ”pachet născut în altă parte”.

Premierul olandez Mark Rutte s-a arătat din nou copleșit de prezentarea mai multor nume pentru șefia instituțiilor UE și a spus că liderii s-au aflat ”foarte aproape” de un compromis, dar care în formatul UE-28 a dispărut.

La fel ca Emmanuel Macron, Rutte a spus că există ”multe discuții în cadrul PPE, care nu se află pe aceeași lungime de undă”.

O frustrare ridicată a manifestat și premierul social-democrat portughez Antonio Costa, care a apreciat hotărârea cancelarului german Angela Merkel în a găsi soluție, însă aceasta ”nu a primit sprijinul necesar în propria familie politică”.

Președintele Consiliului European Donald Tusk a decis să suspende lucrările summitului european de la Bruxelles care a început duminică și a continuat până luni la prânz, fără ca liderii europeni să ia o decizie privind numirile în funcțiile de conducere ale UE.

Potrivit unui anunț al purtătorului său de cuvânt, Tusk a convocat o nouă reuniune a Consiliului European pentru marți, 2 iulie, cu începere de la ora 11:00.

Anunțul lui Tusk a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.

Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.

Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.

Puteți citi pe larg despre negocierile pentru funcțiile de top din UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE cer statelor membre să “facă mai mult” pentru redresarea economică a Europei: “Există foarte mult spațiu pentru solidaritate”

Published

on

© European Union

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene cu rol în gestionarea crizei economico-financiare asociate pandemiei de coronavirus atrag atenția că există “foarte mult spațiu pentru solidaritate” în rândul actualelor instrumente de care UE dispune pentru a formula un răspuns la recesiunea economică, într-un răspuns menit să îndemne miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrupul) să ajungă marți la un acord pentru un plan de redresare economică.

“Există foarte mult spațiu pentru solidaritate în cadrul instrumentelor și instituțiilor existente. Trebuie să exploatăm aceste instrumente pe deplin și să rămânem deschiși să facem mai multe. Un pachet puternic se află în pregătire. Scopul nostru este clar: vom proteja cetățenii și întreprinderile europene din impactul economic al pandemiei”, se arată într-o declarație comună semnată de președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului.

În cadrul unei videoconferințe avute luni în ajunul reuniunii Eurogrupului, Charles Michel, Ursula von der Leyen, Christine Lagarde și Mario Centeno au examinat progresele înregistrate în răspunsul economic al UE la criza COVID-19 și au arătat că se așteaptă ca Eurogrupul să prezinte propuneri concrete.

“Bugetul UE, piața unică și nivelurile de investiții inegalabile, în special ecologice și digitale, fac parte din răspuns. Recuperarea economică în toate statele membre trebuie să fie cât mai rapidă și puternică. Răspunsul UE va contribui la stabilirea acestui aspect. Solicităm tuturor membrilor Eurogrupului să aibă în vedere toate instrumentele posibile într-un mod plin de resurse și constructiv“, transmit cei patru lideri ai instituțiilor menționate

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar trebui formulat marți. Practic, la 26 martie, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

Unele state europene, între care Franţa şi Italia, au cerut recent Germaniei şi altor ţări din nordul Europei mutualizarea anumitor datorii pe fondul consecinţelor economice ale pandemiei. În context, președintele francez Emmanuel Macron a transmis indirect Germaniei și Olandei că dacă un minim de solidaritate nu va fi arătat țărilor care au nevoie “ atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”. De asemenea, premierul italian Giuseppe Conte a calificat “coronabondurile” drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie), pe care le consideră a fi necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

Această mutualizare, sub forma de coronabonduri, este respinsă ferm de Germania, Olanda şi alte ţări din nord, care sunt mai riguroase din punct de vedere bugetar și care au abordat aceeași poziție și în cursul crizei financiare din 2008.

Pulsul acestor divergențe a fost luat luni pe plan european prin intermediul unei imagini de ansamblu furnizată de mai mulți oficiali europeni.

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului. “Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, “Banca Europeană de Investiţii”, precum şi “Mecanismul european de stabilitate”, spun cei doi lideri ai parlamentarelor de la Paris și Berlin.

De asemenea, comisarii europeni Thierry Breton și Paolo Gentiloni au pledat luni, într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri. Cei doi comisari din partea Franței și Italiei cer celor 27 de state membre ale UE să-şi demonstreze “solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, apel către Germania și Olanda: Avem o datorie morală. Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ”solidaritate puternică” în timpul videoconferinței liderilor europeni de joi, în ciuda diferențelor ideologice mari dintre membrii blocului cu privire la cât de mult ar trebui să se ajute financiar în mijlocul pandemiei coronavirusului, a spus un oficial de la Palatul Elysée, citat de Politico Europe.

”Astăzi [Macron] a spus că supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritatea pe care o putem arăta pe toate nivelurile, și anume nivelurile economice și financiare … că avem o datorie morală față de țările care au respectat criteriile bugetare europene și au investit mai puțin în sistemele lor de sănătate și au probleme în ziua de azi”, a declarat oficialul.

Macron a mai spus că “dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Deși nu a menționat explicit acest lucru, apelul lui Macron pare îndreptat către cancelarul german Angela Merkel și prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene.

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări UE de consecințele provocate de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate în Europa, și cele mai multe decese din lume.

Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa, în timp ce prim-ministrul de la Madrid a cerut Europei să pună bazele unui plan de reconstrucție de tipul Planului Marshall.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la distanță, liderii statelor membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată marți de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

”Aprobăm concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere”, se arată în declarația comună adoptată de liderii europeni în videoconferința avută joi pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Având în vedere progresele obținute în ceea ce privește reformele și îndeplinirea condițiilor stabilite în unanimitate de Consiliu în iunie 2018, Consiliul, sub rezerva aprobării membrilor Consiliului European, decide să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord”, au susținut miniștrii, marți, în concluziile adoptate.

În context, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere de cadru pentru negocieri de aderare

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending