Corespondență din Bruxelles
Eurodeputatul Gabriela Firea continuă demersurile prin care solicită Comisiei Europene un sprijin consolidat cuplurilor infertile din Uniunea Europeană și o acțiune europeană comună în depistarea precoce a cancerului ovarian.
În contextul conferinței la nivel înalt „Sănătatea la răscruce de drumuri – Îmbătrânirea activă, prevenirea și reziliența demografică”, organizată luni, 1 iunie, medici, specialiști și deputați români, împreună cu europarlamentari social-democrați, au relansat, printr-o scrisoare deschisă, un apel politic puternic pentru înființarea unui fond european dedicat accesului la tratamente de fertilitate și pentru abordări de medicină de precizie dedicate cancerului ovarian.
- Fondul european dedicat accesului la tratamente de fertilitate: Ar contribui la reducerea inegalităților dintre statele membre, sprijinind accesul egal și în timp util la tratamente eficiente de infertilitate pentru toți cei care au nevoie de ele și consolidând viitorul demografic al Europei.
- O acțiune europeană mai puternică în ceea ce privește cancerul ovarian: O acțiune europeană mai puternică în ceea ce privește cancerul ovarian, în cadrul viitoarei Strategii europene privind sănătatea femeilor și al punerii în aplicare a Planului european de combatere a cancerului, incluzând sensibilizarea, diagnosticarea precoce, căile de trimitere la timp, accesul echitabil la testare și tratament, precum și reducerea inegalităților atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.
Sprijin european pentru combaterea infertilității și acces echitabil la tratamente inovatoare
„Există tratamente inovatoare, specialiști avem, dar există o barieră financiară. Ne dorim un fond, o axă sau o prioritizare pentru ca toate cuplurile cu acest diagnostic de infertilitate din România și din întreaga Europă să nu mai fie oprite de o barieră financiară de la a avea copii, să-și întemeieze o familie numeroasă și așteptăm un răspuns, sperăm, pozitiv. (…) Îmbătrânirea activă este, de asemenea, o prioritate pentru care milităm. De ce? Pentru că observăm și noi că, din păcate, există diferențe foarte mari între țări, între orașe, între comunități” – Gabriela Firea, eurodeputat social-democrat
O strategie europeană ambițioasă pentru demografie și îmbătrânire activă, necesară
„Demografia nu este responsabilitatea unui singur minister sau a unei singure persoane și nici a unei singure direcții europene. Ea influențează sănătatea, educația, piața muncii, locuirea, mobilitatea, digitalizarea și chiar dezvoltarea regională. De aceea avem nevoie de o abordare integrată și de o strategie europeană ambițioasă. În acest context, cred că a venit momentul în care să facem un pas următor și cred că ar fi foarte important să existe un fond european dedicat demografiei și îmbătrânirii active. Un astfel de fond ar reprezenta o investiție directă în reziliența Europei și ar permite statelor membre să dezvolte politici concrete pentru a răspunde provocărilor demografice cu care se confruntă” – Alexandra Dobre, fondatoare, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânirea Activă
Îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații, piloni ai unei Europe mai reziliente în fața schimbărilor demografice
„Mai presus de toate, reziliența demografică depinde de solidaritatea dintre generații. Tinerii și vârstnicii din Europa împărtășesc un viitor comun. Construirea unor societăți reziliente înseamnă investiții în echitate și coeziune socială pentru toate generațiile” – Roxana Mînzatu, comisar european pentru Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire
Europa are nevoie de un Pact european pentru îmbătrânire activă și de fonduri dedicate sprijinirii seniorilor
„Astăzi, când vorbim, 20% din seniorii europeni sunt în risc de sărăcie. Dacă ne uităm la România, 38% dintre seniorii noștri sunt astăzi în risc de sărăcie. (…) De aceea, eu cred că trebuie să profităm de această întâlnire pentru a propune un adevărat Pact european pentru îmbătrânire activă. În prezent, la nivel european, există o tendință de a reduce fondurile pentru sănătate. De exemplu, în propunerea pe care Comisia Europeană a făcut-o privind bugetul post-2027, programul EU4Health nu mai există. Noi, aici, la nivelul Parlamentului European, ne opunem acestei propuneri a Comisiei Europene și am cerut reintroducerea programului. Am solicitat inclusiv o alocare specifică pentru zona de sănătate, care să cuprindă și propunerea formulată de doamna eurodeputată Gabriela Firea” – Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European
Educația pentru sănătate, poluarea și declinul natalității, printre marile provocări care influențează longevitatea și viitorul demografic al Europei
„Ne chinuim de ani buni să introducem educația pentru sănătate în curricula școlară ca disciplină obligatorie și a rămas tot opțională. Or, sănătatea nu este opțională. Natalitatea în toate țările din Europa este în scădere. De ce? Pentru că iarăși avem un alt ax: carieră versus natalitate.” Dacă nu dezvoltăm acum terapiile de editare genică și de silențiere a genelor, o vor face alții” – Prof. Univ. Dr. Streinu Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României
Accesul întârziat la diagnostic și tratamente inovatoare agravează povara cancerului ovarian în România, unde pacientele așteaptă peste trei ani pentru terapii noi
„Cel mai recent indicator privind timpul de așteptare, publicat în urmă cu aproximativ două săptămâni, arată că în România întârzierea accesului la tratamente este de 1.110 zile. De aceea, este esențial să lucrăm împreună pentru a reduce decalajul și a aduce mai repede medicamentele la pacientele care au nevoie de ele” – Sanja Miletic, General Manager AbbVie Romania
Accesul la tratamente inovatoare și la studiile clinice s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, însă sunt necesare investiții suplimentare în psihooncologie, nutriție și recuperare
„Accesul la inovații, la studii clinice este mai dezvoltat ca niciodată în ultimii 30 de ani. Sunt studii clinice mai numeroase. Este un plus de peste 50% ca număr. Situația s-a îmbunătățit semnificativ datorită eforturilor specialiștilor de la ANMDM și de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate” – Conf. Univ. Dr. Michael Schenker, președintele Comisiei pentru Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății
Prevenția și depistarea timpurie sunt esențiale pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate în contextul îmbătrânirii populației și al progresului tehnologic
„Responsabilitatea asigurărilor sociale de sănătate rămâne aceea de a asigura sustenabilitatea financiară la această răscruce, precum și echitatea. Întrebarea noastră este cum vom putea finanța inovația medicală și tehnologia de ultimă generație dacă baza contributorilor activi scade vertiginos.” Răspunsul din perspectiva noastră este investiția strategică inteligentă în prevenție, în depistare timpurie, precum și în educație pentru sănătate și educație pentru îmbătrânire activă.Considerăm utilă crearea unui cadru european unitar pentru rambursarea corectă, dar mai ales pentru accesul universal la servicii digitale medicale prin asigurările sociale de sănătate” – Larisa Mezinu, vicepreședinte CNAS
Timpul de acces la diagnostic și tratament trebuie să devină o prioritate a sistemului de sănătate
„Acest decalaj nu este teoretic. Acest decalaj are nume, are chipuri și se măsoară în luni pierdute și în tratamente la care nu s-a putut ajunge. Nu pentru că medicamentul nu există, ci pentru că sistemul nu a fost construit să ajungă la pacient în timp. Nu putem vorbi despre medicină personalizată ca despre un concept modern, în timp ce o oferim într-un ritm care aparține unei alte epoci. Din momentul diagnosticului, pacienții ar trebui să aibă acces rapid la toate testele de diagnostic necesare. Profilarea moleculară, testarea biomarkerilor, imagistica, astfel încât medicul curant să poată construi un plan de tratament personalizat și fără întârziere” – Alina Comănescu, fondatoare a Asociației pentru Sănătate Comunitară
