Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Membrii Parlamentului European cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei COVID-19 în taberele de refugiați

Published

on

© European Union, 2017

”Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al Uniunii Europene pentru prevenirea răspândirii Covid19”, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile, se arată în comunicatul oficial.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Măsurile actuale

Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.

Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.

Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.

Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.

După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.

Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.

Este necesară o susținere suplimentară

Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.

Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.

Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.

Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu al Parlamentului European: Românii, în top 3 al cetățenilor europeni care vor ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus, sunt de părere 69% dintre cetățenii europeni din 21 de state membre ale UE, intervievați pentru un studiu comandat de Parlamentul European și remis CaleaEuropeană.ro.

În marea parte a țărilor incluse în studiu, majoritățile cetățenilor sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față acestor crize, topul fiind condus de Portugalia (87%), Irlanda (81%), România (79%), Bulgaria (78%), Italia și Grecia (ambele 77%)

La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au afirmat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize 

În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.

UE ar trebui să-și amelioreze instrumentele comune pentru a face față crizelor similare COVID-19

Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că “UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”. Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.

Necesitatea unui nou impuls dat solidarității europene în perioade de criză

Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.

Măsurile luate de UE sunt cunoscute, dar sunt considerate insuficiente

Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.

Șase din zece cetățeni s-au confruntat cu dificultăți financiare personale

O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%). Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.

În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme. În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE (nu au fost incluse: Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg). Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a fost desemnat raportor al grupului PPE în Comisia pentru piață internă privind noua strategie industrială a Uniunii Europene

Published

on

© Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost desemnat raportor din partea grupului Partidului Popular European pentru avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European cu privire la noua strategie industrială europeană.

“În calitate de responsabil PPE pe acest dosar am pus accentul pe importanța relansării companiilor europene în urma COVID-19, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a pieței unice europene prin instrumentul Recovery Fund, în valoare de 500 de miliarde de euro, acordat sub formă de subvenții, propus de Comisia Europeană. Prin intermediu acestui instrument vom putea relansa economiile Statelor Membre evitând creșterea datoriei publice, atât la nivel național cât și la nivel european”, a scris Motreanu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Industria reprezintă peste 20 % din economia Uniunii Europene și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 35 de milioane de persoane, în timp ce 80 % din bunurile exportate de către UE provin din sectorul industrial.

Noua strategie industrială va avea la baza dublă tranziție către digitalizare și neutralitate climatică, în acord cu Pactul Ecologic European, și va prioritiza refacerea economiei în urma impactului provocat de criza COVID-19.

“Am subliniat importanța măsurilor și a canalelor de informare pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate să digitalizeze și să promoveze în mod eficient „industria 4.0” și am solicitat Comisiei Europene să ofere sprijin IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate prin intermediul unor angajamente financiare suplimentare față de Programul privind piața unică și Centrele de inovare digitală, pentru a dezvolta, implementa și proteja produsele si serviciile dezvoltate de acestea și a le permite să își realizeze pe deplin potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă în Europa”, a mai spus Motreanu, care este, de asemenea, și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE

“Creșterea competitivității industriale a UE trebuie să se bazeze pe o piață unică pe deplin funcțională, în cadrul căreia persoanele, produsele, serviciile și capitalul pot circula repede, fără bariere. Din acest motiv, am solicitat, prin unul dintre amendamente, eliminarea tuturor barierelor reprezentate de controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene pentru statele membre care nu fac parte din spațiul Schengen prin accelerarea procesului de aderare a acestora, ceea ce va permite atingerea potențialului economic deplin al pieței unice a UE și un spațiu de manevra nefragmentat pentru întreaga industrie europeană”, a conchis europarlamentarul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending