Connect with us

NEWS

Ministerul Fondurilor Europene: Autoritățile locale susțin în unanimitate descentralizarea la nivelul regiunilor pentru accesarea fondurilor europene

Published

on

Reprezentanții autorităților locale susțin în unanimitate descentralizarea la nivelul regiunilor, în vederea accesării optime a fondurilor europene în perioada de programare 2021-2027, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a organizat o reuniune de lucru privind mecanismul instituțional propus de MFE pentru atragerea fondurilor europene în perioada de programare 2021-2027 și elaborarea strategiilor urbane și regionale. Întâlnirea a fost necesară pentru ca structurile relevante să își exprime opiniile privind arhitectura Programelor Operaționale și sistemul de gestionare a fondurilor europene propuse de MFE pentru perioada 2021-2027, în special în ceea ce privește decizia de descentralizare la nivelul regiunilor a Programului Operațional Regional.

Au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Agențiilor de Dezvoltare Regionale, Asociației Municipiilor din România (AMR), Asociației Orașelor din România (AOR) și ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR).

”Descentralizarea la nivelul regiunilor propusă de noi are la bază principiul apropierii de cetățean, de beneficiar. Proiectele reprezintă motorul implementării Programelor Operaționale, generând absorbția fondurilor europene și având un impact semnificativ în economie”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Reprezentanții autorităților locale (AMR, AOR și UNCJR), precum și cei ai Agențiilor de Dezvoltare Regională au susținut în unanimitate oportunitatea descentralizării la nivelul regiunilor.

Argumentele pro descentralizare ale acestora au fost:

– descentralizarea poate oferi un răspuns la provocările reale ale regiunilor, prin reducerea diferențelor între și în interiorul acestora, odată cu stimularea dezvoltării economice durabile, prin valorificarea specificului local/regional în interesul cetăţenilor;

– reducerea lanțului decizional, prin limitarea dispersiei funcțiilor, o mai mare responsabilizare a actorilor implicați, care să asigure un cadru unitar de coordonare, management strategic și operațional în implementarea fondurilor disponibile pentru perioada 2021-2027;

– eficientizarea implementării în ceea ce privește termenele și asumarea deciziilor;

– punerea în practică a principiului Comisiei Europene privind apropierea Politicii de Coeziune de – cetățeni, prin implementarea acestei politici de finanțare la nivel regional/local;

– stimularea schimbului de bune practici și transferul de expertiză capitalizat de-a lungul timpului în structurile din teritoriu.

Aceste argumente au fost completate de cele ale Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR):

– experiența acumulată încă din perioada de preaderare privind implementarea fondurilor europene, a programelor gestionate prin management direct sau prin programe guvernamentale;

– structuri solide, cu personal stabil (1.200 persoane angajate la nivelul celor 8 ADR-uri) și o rată de fluctuație redusă, de sub 3%;

– dezvoltarea leadership-ului și asumarea deciziilor în implementarea fondurilor europene;

– alegerea şi prioritizarea nevoilor, printr-o abordare susținută de o coordonare centralizată, unitară şi o – bună adaptare a intervenţiilor de finanțare la nevoile şi specificul regional;

– îndeplinirea eficientă a funcțiilor şi sarcinilor aferente, ținând cont de faptul că implementarea fondurilor a avut bază un sistem bazat pe criterii de performanță.

Reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), instituție care gestionează actualul Program Operațional Regional (POR), au agreat faptul că descentralizarea este cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea regională, așa cum este susținută și de programul de guvernare.

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene au subliniat că Legislativul european nu va mai aproba un program dedicat intervențiilor la nivel regional similar POR 2014-2020 (implementat la nivel național), supercentralizat și cu o diversitate de sectoare care exced competența MLPDA și nici crearea unui program de anvergura acestuia, care ridică probleme în implementare.

Totodată, reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat încrederea în abilitățile ADR-urilor de a preîntâmpina întârzierile din actuala perioadă de programare în ceea ce privește elaborarea ghidurilor și evaluarea proiectelor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Vaticanul va deschide din luna martie arhivele din perioada lui Pius al XII-lea, papă în perioada 1939-1958, care nu a condamnat niciodată Holocaustul

Published

on

Vaticanul va permite din 2 martie accesul la documentele referitoare la perioada Papei Pius al XII-lea, cel mai controversat suverna pontif din istorie, criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul, informează AFP, citat de Agerpres.

Peste 200 de istorici se pregătesc astfel să înceapă munca de cercetare, documntele desecretizându-se fix în ziua în care, acum 81 de ani, la 2 martie 1939, cardinalul Eugenio Pacelli a fost ales papă, alegându-și numele de Pius al XII-lea.

Este vorba despre un moment ”decisiv pentru istoria contemporană a Bisericii şi a lumii”, a explicat joi cardinalul Tolentino de Mendonça, arhivar şi bibliotecar în cadrul Sfintei Biserici Romane.

Clericul spune că ar dori ca cercetarea să nu se concentreze doar asupra Holocaustului, ci să abordeze de asemenea şi ”tumultoasa perioadă postbelică”.

Accesul la aceste documente, decis în urmă cu un an, ar trebui să permită găsirea unui răspuns referitor la controversa, începută în anii 60 ai secolului trecut, legată de Pius al XII-lea (1939-1958).

Întrebarea care se ridică este aceea dacă condamnarea publică explicită a acțiunilor naziștilor și soarta evreilor ar fi putut influența catolicii germani și ar fi schimbat cursul istoriei.

Susținătorii acestuia argumentează că declarațiile răsunătoare ale unui papă, izolat la Vatican de naziști, apoi de fasciștii italieni, ar fi pus în pericol catolicii din Europa.

Un număr de 150 de cercetători din lumea întreagă au solicitat deja accesul la singurele ”arhive apostolice” principale din Vatican (fostele ”arhive secrete”), a precizat joi Sergio Pagano, care conduce acest departament care va pune la dispoziţie 121 de fonduri documentare şi 20.000 de capitole referitoare la Pius al XII-lea.

Printre cercetătorii care vor avea prioritate se număra experţi din cadrul muzeului memorial american al Holocaustului şi din sânul comunităţii iudaice din Roma, a precizat acesta.

Continue Reading

NEWS

Ambasadorul George Maior: România îndeplinește criteriile tehnice și de securitate privind programul Visa Waiver și merită să fie parte a acestui program, fiind partener și aliat de încredere al SUA

Published

on

© Ambasada României în Statele Unite ale Americii/ Facebook

România îndeplinește criteriile tehnice și de securitate legate de programul Visa Waiver și merită să fie parte a acestui program, fiind partener și aliat de încredere al Statelor Unite, a declarat ambasadorul României la Washington, George Cristian Maior la evenimentul ”Romanian Social”, organizat de Romanians of DC, cea mai activă organizaţie a comunităţii româneşti din zona Washington, condusă de Bogdan Banu, informează Agerpres.

Cu această ocazie, diplomatul a transmis mulțumirile sale comunității pentru sprijinul acordat ambasadei în eforturile de aderare a României la acest program, potrivit unei postări pe Facebook a Ambasadei României la Washington.

Ambasadorul țării noastre în Statele Unite George Cristian Maior a fost invitatul special la evenimentul organizat de Romanians of DC, care i-a acordat o diplomă de apreciere, ca formă de recunoaștere pentru ”munca sa remarcabilă și continuă în calitate de ambasador și pentru eforturile notabile de dezvoltare a Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România”.

Potrivit Legii americane privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, în prezent aceasta fiind de 10.44%, lucru, de altfel, semnalat și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, la finalul lunii ianuarie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending